luni, 20 februarie 2006

Poiana Costilei la ceas de seara




Traseu: Busteni-Poiana Costilei-Pichetul Rosu-Poiana Izvoarelor-Busteni

Componenta echipei: Eu si cu Florin

Sfarsit de sesiune. Florin are ultimul examen, eu am terminat deja. Plecam spre munte dupa-amiaza, dupa ce Florin termina cu facultatea. Pana ajungem in Busteni, in ritm de personal obosit se face seara.
Din pacate poteca spre Poiana Costilei nu exista, zapada este destul de multa si la ceas de seara ne revine noua misiunea asta ingrata.
Astfel noi doi cu rucsacuri mari si toate catrafusele si un catel ne taram incet spre Poiana Costilei. Si cand spun incet, e de fapt foarte incet.
Nu prea avem simtul "potecii", frontala imi este chioara si nu prea vad marcajele si nagivam oarecum in deriva risipind energie. Noroc cu catelul care stia poteca mai bine ca noi si pe unde mergea el si zapada era mai mica. Cum Florin era obosit am tot stat eu in fata si am obosit si eu bine de tot.

Cand am iesit din padure in Poiana Costilei am avut o mare dilema. Literalmente nu stiam cum o sa nimerim stana in marea aceea de alb. Aveam o linie aproximativa  a marcajului in minte dar era greu sa o redau pe teren. Zapada era mare, ajungea si pana la coapse in unele locuri si am facut cam 1 h prin poiana

Cand am ajuns sub dambul de la stana am rasuflat usurati.
Am pus Kixul in stana si am dormit pana la 11 in speranta ca mai trec dimineata alti turisti si mai taie ei la poteca.
Strategia a functionat si drumul de a doua zi pana la Poiana Izvoarelor ne-a fost lin.
Bailului vazuti de la Poiana Izvoarelor




Si cei 2 curajosi

0 comments:

Trimiteți un comentariu