Coronavirusul a facut posibil improbabilul fapt de a mai gasi bilete pentru Alhambra. Luni seara nu era nimic. Marti seara deja erau cu zecile, in diverse intervale orare (cel mai probabil anulate de agentii pentru grupuri care nu au mai venit). Asa ca le alegem pe cele mai matinale si pe jumatate neincrezatori, pornim totusi spre Alhambra. Spun neincrezatori pentru ca avem deja in spate experienta Alcazarului din Sevilia si cumva ne indoim ca Alhambra cea laudata in toate ghidurile de turism va putea sa ne suprinda. Dar ne-am inselat caci Palatul Nazari este cu adevarat frumos. Pentru cineva care ia contact pentru prima data cu arhitectura maura este fara indoiala o experienta memorabila, dar oricine, indiferent cat de versat sau de novice este in ceea ce priveste vizitele culturale, indiferent cat de mult a citit sau cate monumente si palate a vazut, ce spirit sensibil sau rational are, nu poate sa nu fie miscat de coloanele gratioase de marmura, de lucratura in filigran a decoratiunilor din gips, de simetria curtilor interioare, de spiritul atins de frumos al sultanilor care au ordonat acest complex si de talentul arhitectilor, sculptorilor si mesterilor care i-au dat viata. Ahlambra este in fond un apogeu al culturii maure in Spania, mai ales daca e sa ne gandim ca Andalusia a adunat de-a lungul secolelor o seama de oameni de stiinta, artisti si invatati,si e cumva de asteptat ca intreaga cultura si civilizatie araba din Europa sa se reflecte in locul care a rezistat cel mai mult in fata recuceririi spaniole.
 |
| Curtea leilor/ Patio de los Leones |
 |
| Detalii cum numai in arhitectura maura poti gasi |
 |
| Cu 600 de ani in urma razele ce intrau prin fereastra asta luminau sala tronului unui sultan |
 |
| Nu exista nici un alt dumnezeu in afara de Allah, iar Mohamed este profetul sau. Repetat la nesfarsit |
 |
| O pictura cel putin insolita pentru un complex maur |
Un articol sensibil despre Andaluzia cea draga noua am gaasit aici, si vi-l recomand si voua:
Andaluzia cu miros de portocală amară
Si inainte de a incheia scurtele randuri despre Granada, am sa las aici si putina muzica. Exista un cantec compus de Augustin Lara in 1932, cu titlul Granada. Versiunea originala (plus traducerea in engleza) este disponibila
aici. Pe langa versiunea spaniola textului, au existat si adaptari in alta limba (linia melodica a fost mentinuta) dintre care, preferata mea este
versiunea in germana, interpretata de Fanz Wunderlich, care mi-a servit si ca inspiratie pentru titlul jurnalului (original "Granada, Märchen aus uralter Zeit").
Neajunsul Sierrei Nevada este ca nu are chiar asa de multe combinatii de drumuri, ca sa legi in fiecare zi ceva nou cu 100 de km si 2000 m diferenta de nivel. In 3-4 zile epuizezi cam toate drumurile asfaltate si ori treci la MTB, ori la drumetie, ori schimbi zona. Cea mai “de rulaj” tura din zona este cea spre Tocon de Quentar, un fel de mecca pentru ciclistii din zona, caci drumul nu are trafic si e destul de placut pentru picioarele obosite dupa urcarile lungi ori abrupte din Sierra Nevada. Cu tura asta de plaisir ne incheiem si noi sederea in partea nordica a Sierrei Nevada si ne indreptam privirile din nou spre sud- Alpujara baja- acolo unde avem de explorat locuri noi si niste urcari promitatoare.
Date si track:
aici
0 comments:
Trimiteți un comentariu