miercuri, 9 februarie 2022

La mare, la soare, la 20 de grade

"Atat eu cat si Radu suntem de parere ca soarele inseamna sanatate si mai ales tinand cont cat de lunga a fost iarna asta si cat de friguroase au fost primele doua luni de primavara, amandoi ne dorim sa ne arda soarele, sa ne incalzeasca pana in strafundurile ultimei celule, sa ne imersam in vara, cu toate bucuriile ei."

Asta scriam pe blog in iunie 2021 si vorbele de mai sus raman an de an de actualitate. Iar eu una, pe masura ce se aduna anii, pe atata ma simt atrasa ca un magnet de tarile calde. Pana si Bucurestiul cu zile de iarna cu 10 grade si soare suna chiar bine.

Cu exceptia anului trecut, am facut mereu o pauza de iarna brasoveana si am plecat sa ne bucuram de soare vreo 2 saptamani. Maroc sau Andalusia au fost destinatiile preferate. Acum insa in contextul favorabil de work from home, am dus infuzia de soare la un alt nivel si ne-am mutat cu catel si purcel, respectiv cu laptopuri si biciclete pe Costa del Sol. Anducia e cunostiinta veche si partea din Spania in care ne-am petrecut cel mai mult timp. Si daca pana acum am evitat mereu coasta pe motiv de statiuni aglomerate, acum ne bazam pe faptul ca pandemia a linistit valurile de turisti. Asa ca pregatim sezonul 2022 pe urcarile din zona caci pe aici, plat nu exista. Orice drum urca si coboara, mai mult urca decat coboara. In scurt timp urcarea spre Mijas se converteste in Poiana de seara, weekendul il petrecem pe drumurile de la nord de Malaga, iar Moring Glory-ul se consuma la malul marii, la o confortabila ora 8.15. Sa mai zic de cele 17 grade si de soarele care ne incalzeste sufrageria in fiecare dupa-amiaza? Nu mai zic, ca imi fac prea multi dusmani.

Morning Glory fara zapada

Nu e putin lucru sa vezi si apusul si rasaritul din acelasi loc

Cele doua iesiri din timpul saptamanii se consuma in directia Mijas, un mic pueblo blanco si de fapt cel mai accesibil plecand de pe coasta. Totusi pinionul de 25 nu e de mine daca vreau sa nu ma ard cu totul dupa prima mie de metri si sunt in cautarea unei casete 11/ 12-28,cu care sunt obisnuita si cu care urc cam orice.

O gasesc pe olx-ul spaniol, asa ca sambata fac o incursiune intr-o localitate aflata la 30-40 km nord de Malaga pentru a cumpara caseta mult-dorita. Conversatie cu un spaniol, prajituri si o incursiune prin Montes de Malaga, pe niste drumuri care mie imi plac mult.


Mijas, cel mai apropiat Pueblo Blanco

Duminica e ziua pentru long ride. Cand mergi intr-o tura desenata de Radu poti sa fii sigur ca o sa fie o tura lunga. Profitam de trenul metropolitan si ne departam cat de mult putem de Malaga, intrand in continent. Acolo gasim primavara. Daca in fiecare martie trecut ajungeam prea tarziu, acum am ajuns la fix. Primavara este la apogeu, iarba verde, copaci in floare, parfum in aer,entuziasm la cote maxime. Parca si pinionul de 25 e suportabil azi si punem zona cu Alora/ Caminito del Rey pe lista locurilor de revenit.