Ultima Saua Strunga pe 2020

 Am fost un elev silitor si am invatat din lectiile de ieri. Am pastrat tot ce a functionat (hainele, mancarea adevarata, ceaiul cald carat in temos) si am schimbat tot ce nu mi-a placut (pantalonii cu bazon, pozitia seii). Astazi mergeam cu inima usoara oricum , caci se anunta vreme considerabil mai buna si in Brasov. Singurul lucru care ma necajeste este aerul rece pe care il inspir. Daca panta nu e abrupta si frecventa cardiaca e mica, atunci pot pedala cu bandana pe gura. Cand ajung insa in zona 3- zona 4 si invart din greu la pedale in granny gear, simt nevoia sa dau jos bandana si aerul rece isi face imediat loc pe gatul meu. Si acum, cu pandemia, orice durere de gat se transforma intr-o veritabila durere de cap si intr-un munte de griji. Compania e placuta caci mai sunt cu noi Suzi, Iustin si Dani. Aderenta e la locul ei, picioarele merg si ele, desi urcarea spre Curmatura Fiarelor nu e nici scurta, nici usoara. Saua Strunga pare undeva hat-departe peste 4 varfuri si 4 vai. Si pe toate le vom urca si le vom cobori intr-un progres lent ce ne va duce din ce in ce mai aproape de Bucsa si de traseul clasic de la 4 Munti. Totusi nu avem motive reale sa ne plangem. Compania e placuta, vremea e frumoasa, soarele e darnic, Bucegiul si Piatra Craiului ne insotesc. 

Prin Fundata

Dani, urcand cu spor spre Curmatura Fiarelor

Sus jos, peste 4 varfuri si 4 sei, spre Strunga

Pauza de masa inainte de a ne intersecta cu traseul de la 4Munti

In Saua Strunga e chiar cald. Plec in fata, caci eu sunt veriga slaba a grupului pe coborare, dar profit de orice petic de iarba pentru a mai sta 2 minute tolanita la soare pana apar si oamenii. Ultima raza o prindem in Poiana Gutanu si apoi incepem o cursa contra- cronometru cu lumina, pe care o castigam la limita.

Acum, nu pot decat sa sper ca am spart in sfarsit gheata frigului de noiembrie si vor urma cateva ture faine de trekking pana se asterne zapada, caci bicicleta isi are zilele numarate in zona Brasovului. 

Date si track: aici