Jurnal de coronavirus. Autoizolare Z14. Singura realizare

Iata ca am ajuns la final cu jurnalul din aceste doua saptamani de autoizolare. Ceea ce acum 14 zilea parea foarte indepartat, s-a concretizat intr-un liman. 

Norocul meu ca am rezistat tentatiei de a-mi face planuri pentru aceasta perioada. Ai putea sa spui ca in doua saptamani intre patru pereti ai timp pentru atat de multe lucruri (curatenie, ordine, parte culturala, invatat lucruri noi, citit 5 carti, finalizat cine stie ce proiecte etc). Ei bine, eu nu functionez asa. Mie imi trebuie aer si miscare in aer liber ca sa functionez. Altfel, doar vegetez.

Asa ca in aceste doua saptamani: 

- am citit o singura carte de la un capat la altul (de fapt recitit).

- am vazut o singura piesa de teatru si vreo doua concerte

- am facut o singura data curatenie si chiar si aia, doar pe unde vede soacra
- am pus doar vreo 10 postari restante pe blog dintr-un total de 60

- NU am invatat nimic nou pentru job

- NU am lucrat in plus la spaniola.

Singurul lucru pe care il aveam in minte atunci cand zburam inapoi spre Romania si pe care l-am si dus la capat, era sa dau forma unui proiect din timpul iernii, respectiv sa existe un grup care sa reuneasca mai multe fete care se dau pe Zwift (mereu sau doar in timpul iernii). Si intr-o duminica cu soare, cand in mod normal as fi pedalat in cautarea primaverii, ori pur si simplu as fi hoinarit prin munti si pe dealuri, am dat doua click-uri, 3 mesaje si ne-am strans 4 fete. Pana sa ma trezesc bine, luni seara eram 23 de persoane. Nu m-as fi gandit niciodata ca sunt atat de multe fete in Romania care se dau pe Zwift.

Ce va fi mai departe?

Pai viata din urmatoarele saptamani nu va fi foarte diferita de cea din ultimile 14 zile. Totul e inchis, astazi s-au inchis inclusiv potecile si traseele turistice, deci nici macar la o alergare pe Stejeris nu poti sa mai speri. Iar eu in jurul casei nu alerg ca hamsterul. Singura imbunatatire este ca nu mai depindem de prieteni pentru cumparaturi si ca as putea iesi afara, in curte, pentru lucrat, stat in hamac, citit, facut ceva exercitii. Nimic mai mult de atat.

Deasemenea, de maine voi scrie probabil mai rar, dar cel putin o data pe saptamana, pentru a face o trecere in revista a ceea ce se mai intampla prin lume.

Intreaga serie de postari despre epidemia de coronavirus este disponibila aici .

Credits foto - Suzi

Citeste mai departe...

Jurnal de coronavirus. Autoizolare Z13.Privind prin gaura cheii

...spre o lume fara vaccinuri. (asa ar trebui sa sune continuarea titlului)

Cum nu am copii, sunt in general ferita de discutiile si eventualele dileme din grupurile de parinti/ mame, de pareri, linkuri, studii mai mult sau mai putin stiintifice etc. Si chiar de as avea copil, le-as da din start reject sau unfriend tuturor celor care fac parte sau sunt simpatizanti ai miscarii anti-vaccin, pe care chiar cred ca pandemia curenta nu ii va invata nicio lectie, desi ar trebui sa fie un bun exemplu pentru modul in care ar arata o lume fara vaccinuri. Sa inmultim pandemia actuala cu una pe an de gripa sezoniera, variola, rubeola, oreon, poli, tuberculoza, difterie, rabie (da, stiu, vaccinul antirbaic nu face parte din imunizarea standard a copiiilor, dar cum am eu asa, o relatie speciala cu rabia si cum rabia are un procent de mortalitate de aproape 100%, il pun pe lista). 

• Sa luam anul de gratie 1943 unde in Europa avem o epidemie de diferite cu 1 milion de cazuri si 50.000 de morti.
• Sa mai adaugam inca 2 milioane pe an de la variola (cifrele sunt pentru deceniul 1950-1960 dar nu ma indoiesc ca in 1945-1950  era mai bine).
• Tuberculoza, oreonul si rubeola nu le punem la socoteala, caci mortalitatea lor este scazuta, respectiv era scazuta la acea vreme. Legam de ele insa costurile pe care le genereaza in sistemul medical si pierderile din economie.
• 1952, epidemie de poliomielita cu 58.000 de cazuri, 3145 de decese si 21.269 de copii ramasi cu diverse forme de paralizie.
• Gripa (date  incerte, CDC mentioneaza un studiu facut pentru 1976- 2007 cu o medie de 6300 de morti pe an doar in SUA).

Si munca de cercetare online poate continua, ca si asa a fost superficiala, dar intuiesc ca imaginea e deja formata. Asa ca, puneti undeva bine cifrele de dupa pandemia asta si bagati-le in capul tuturor celor care cred ca nu e o idee buna sa isi vaccineze copiii.

Poza de grup dupa o tura mai veche in Ciucas. Cati dintre noi am mai fi fost in poza fara vaccinuri?

Intreaga serie de postari despre epidemia de coronavirus este disponibila aici .

Citeste mai departe...

Jurnal de Coronvirus. Z12. Echinoctiul de primavara

Astazi este echinoctiul de primavara. Intr-o lume normala, asta ar fi pentru noi un mare motiv de bucurie. Lumina se prelungeste pana mai spre seara, ture mai lungi dupa munca, se usuca potecile, scoatem MTBul din casa, reincepem aventurile in timpul saptamnii. Ba chiar, pentru vreo doua saptamani putem face si un Tampa breakfast / rasarit pe Tampa sau ce mai doreste fiecare. 

Oh stai, dar totul e gresit. Toate astea s-ar intampla intr-o vreme normala. S-au intamplat anul trecut, acum doi, trei ani, cam de cand ne-am mutat in Brasov. Doar ca acum nu traim intr-o lume normala. Acum stam inchisi in casa si zau daca are vreo importanta ca soarele apune la 18.45 sau la 19.45. Nu are absolut nicio importanta. Pe trainer pot sa ma dau si pe lumina si pe intuneric, in jurul casei pot alerga oricand intre 6 si 22 daca am declaratia si cartea de identitate la mine, si oricum dupa prima zi de alergat si de invatat pasii, bordurile si gropile, pot lucra cel mult la alergatul cu ochii inchisi. Ar fi singura abilitate unde as putea progresa ceva. Asa ca echinoctiul asta ar putea la fel de bine sa stea si el la el acasa si sa nu ne mai tulbure zenul de vanatori-culegatori-aventurieri-umblatori prinsi intre 4 pereti. 

Google Photos asa spune ca sarbatoream echinoctiul cu un an in urma

Intreaga serie de postari despre epidemia de coronavirus este disponibila aici 

Citeste mai departe...

Jurnal de coronavirus. Autoizolare Z11. Despre viitorul incert

Am numarat in jurul meu si cunosc in mod direct in cercul strans de prieteni cel putin 6 persoane care lucrau in domenii afectate acum in mod direct de pandemie (turism) sau in mod indirect datorita suspendarii prin ordonanta militara a activitatii afacerilor si serviciilor in domenii neesentiale. Lucrez intr-o firma ce ofera un anumit tip de servicii catre clienti de pe toate cele 5 continente. Si aici unele proiecte au nevoie de mai multi oameni, pe altele, activitatea s-a redus la jumatate. Pe durata scurta nu vor exista mari schimbari, desi sunt fabrici specializate pe productia de ventilatoare medicale, de exemplu, care fac angajari masive. In rest va fi in principal doar variatie de volum. Un volum mai mare in anumite parti, unul mai mic in altele. Insa daca limitarea dreptului la libera circulatie se prelungeste, domeniile care sunt acum suprasolicitate, vor incepe sa faca angajari masiv. 

Va creste cererea pentru media content moderation (daca oamenii stau acasa pun cele mai cretine poze pe social media), pentru livrare la domiciliu, pentru o anumita ramura din comertul online. Va fi nevoie de o automatizare a proceselor de pregatire fizica a comenzii, vor fi implicati progrmatori, va fi proces de QA. 

Sa luam un exemplu simplu. Ieri am plasat o comanda online la un supermarket din Romania care are si doua magazine in Brasov. In aceeasi zi am fost sunata pentru confirmarea comenzii, caci punctual anumite produse nu mai erau in magazinul fizic de unde un lucrator comercial le va lua de pe raft, le va scana, ambala intr-o cutie si pregati pentru expediere. Azi am fost sunata de cineva de la acelasi magazin sa ma intrebe daca sunt acasa pentru livrare, coletul fiind gata. Pachetul a ajuns in 15 minute. Overall o experienta pozitiva ce, fara indoiala, ma va face sa comand din nou la acelasi magazin cand ni se termina proviziile. 

Acum, pentru ca magazinul sa mentina aceleasi standarde de promptitudine in situatia in care cerea va creste va avea nevoie de oameni in toate departamentele legate de online. Companiile de curierat vor avea si ele nevoie de personal suplimentar samd. Vor exista noi joburi, doar ca va dura pana cand se vor defini procesele. Si nu cred ca e vorba doar de faptul ca generatia mea nu stie sa mai aibe la fel de multa rabdare, fiind obisnuita ca lucrurile sa se miste repede, cred ca la mijloc e vorba si de faptul ca este nevoie ca insasi companiile sa aiba certitudinea directiei in care trebuie sa mearga. Si momentan singura certitudine este ca nimeni nu poate fi sigur de nimic. Si cred ca nesiguranta asta ne macina la fel de mult ca perspectiva bolii, taindu-ne de la radacina orice elan. 

Intreaga serie de postari despre epidemia de coronavirus este disponibila aici .

Citeste mai departe...

Jurnal de coronavirus. Autoizolare Z10. Si toate zilele-mi vor fi la fel

Astea au fost versurile care au mi-au rasarit in minte in timp ce ma spalam aseara pe dinti. Imi erau atat de familiare, dar nu gaseam cantecul. Google m-au ajutat. Cantecul nu mi-a ramas neaparat in cap - Ohrwurm ii spun nemtii (in traducere libera vierme in ureche)- doar aceste doua versuri care au revenit insistent intreaga zi. Preferam linia melodica din Duetul florilor, din Lakme (care m-a bantuit duminica), decat versurile astea ce descriu clar si sec realitatea. Caci da, toate zilele imi sunt la fel si inca nu gasesc disciplina sa fac ceva concret cu ele, sa le dau valoare. Simt cum creste ceva acolo, dar momentan inca imi simt restrictia de miscare precum un membru amputat si nu stiu cum sa imi reorganizez timpul. As vrea si ar trebui sa ma desprind de facebook, de laptop si de telefon, sa tin screen time-ul la minim, dar nu e deloc simplu cand nu iesi din casa.

Sporadic constiinta ma mai mustra cu alte versuri, dintr-o poezie invatata in scoala primara:

Cat timp tu n-ai facut nimic,

Pamantul s-a-nvartit o data

Si doar nu-i asa de mic

A dus in spate lumea toata.

Asa ca daca tot nu am despre ce sa scriu aici si nici nu imi place sa ma vait prea mult, hai sa vedem cum mai arata lumea pe 26 martie in anul de gratie 2020, supranumit si anul coronavirusului. Sau anul molimei, cum ii place lui Andrei Doctorul sa spuna.

Romania- suntem deja la a treia ordonanta militara in care recomandarile din ordonanta anterioara devin obligatii. Respectiv nu mai iesi din casa decat cu o declaratie pe proprie raspundere la purtator, in care precizezi exact motivul si doar pentru motive intemeiate. In rest aceleasi declaratii fara fond (primarita capitalei promite ca va testa toti bucurestenii), demisii de la oameni depasiti de situatie, achizitii proaste, spalari de bani, ONG-uri care incearca si ele sa faca ce pot si o economie in care nu se misca nimic. Romania raporteaza 123 de cazuri noi si am depasit mia in total. Estimare total nerealista pentru ca testam prea putin. Diferenta intre raportat si real e de un ordin de marime.

Spania- daca nu venea SUA purternic din urma, Spania castiga un onorabil loc 3 la numarul total de cazuri, dupa China si Italia.  Totusi e prima zi in care Spania nu isi bate PBul rapoartand cu 15% mai putine cazuri ca ieri. (Datos para la esperanza: se ralentiza el crecimiento de nuevos contagios, sursa La Vanguardia).

Statistica zilei de azi

Italia- desi fiecare tara din Europa isi are propriile sale probleme, mai exista ochi si pentru Italia cea greu incercata. Am asteptat cu interes inceputul acesta de saptamana, caci teoretic, luni pe 23 se implineau 2 saptamani de la carantina generala si ar fi trebuit sa se observe o scadere a numarului de cazuri. Si intr-adevar, duminica si luni aceasta tendinta s-a mentinut, insa apoi au revenit numerele de peste 5000 si 6000.

Germania- desi pe locul 5, fix in spatele Spaniei ca numar de cazuri confirmate, Germania este un exemplu pozitiv in ceea ce priveste rata mica de deces. Deja Helge Braun se hazardeaza sa declare ca prima masura de relaxare a carantinei va fi sa li se permita oamenilor tineri, care nu sunt in categoriile de risc, sa se miste din nou liber prin orase.

"Kanzleramtschef Braun: In nächster Phase dürfen junge Menschen wieder rausgehen

Wie lange die aktuell geltenden Kontaktbeschränkungen in Deutschland bestehen bleiben, ist noch offen. Bundeskanzleramt-Chef Helge Braun hat nun allerdings offenbart, wie der erste Schritt einer Lockerung aussehen könnte: “Junge Menschen, die nicht zu den Risikogruppen gehören, dürften wieder mehr auf die Straße”, sagte er in einem Fragevideo der Studentenapp “Jodel”. Zeitgleich müsste man aber “konsequent testen, die Infizierten herausfinden und deren Kontakte nachverfolgen”, so Braun. Vergleichbare Maßnahmen gibt es derzeit in Vietnam und Singapur, wo die Ausbreitung des Virus sehr gut in Schach gehalten werden konnte." (sursa Die Welt).

Franta-sindicatele ameninta cu boicotarea carantinei,daca guvernul nu pune la dispozitie suficiente masti si material de protectie pentru oameni. Pe de alta parte, autoritatile raporteaza o scadere a consumului cu 35% si deseneaza perspective negre pentru economie, similare cu Marea Depresie din 1929 (French economy operating at about 65 percent due to coronavirus outbreak, France 24)

UK - anunta ajutor din partea statului pentru toti liber profesionistii cu venituri sub 2500 lire pe an (pe perioada epidemiei).

US -  pe de-o parte avem 3.3 milioane de solicitari de ajutor de somaj doar saptamana trecuta, pe de alta parte avem opinii medicale care afirma ca varful epidemiei va fi atins in US abia in peste 3 saptamani (Coronavirus has now killed more than 1,000 people in the US. But health officials say the peak is yet to come, CNN).

China- joaca din nou murdar, produce pe repede inainte si vinde la supra-pret materiale sanitare tarilor pe care le-a infectat, asa ca iar va iesi cu fara curata din haosul asta pe care l-a provocat. Daca ma intreba cineva ce am cu regimul, cred ca il bat.

Si totusi, nu stiu de unde, cred ca din strafundurile memoriei simturilor mele adormite, mi-a venit in nari, sau poate doar pe creier, un miros de zambile. M-a suprins o clipa, am incercat sa il prind, dar a fugit. Oare cand ies din izolare gasesc pe undeva o zambila ?Sa ma tina pana imi infloreste prima muscata si da putin de culoare unei jumatati terne de martie.

Intreaga serie de postari despre epidemia de coronavirus este disponibila aici .

Citeste mai departe...

Jurnal de Coronavirus. Autoizolare Z9. # I Race Like A Girl

Anul asta incepuse chiar bine la capitolul ciclism. Am reusit sa imi pastrez greutatea castigata in America de Sud, cea ce a dus la un salt mare in ceea ce priveste watti/ kg generati. In lunile de iarna am combinat in mod fericit Zwiftul si mersul la sala. Zwiftul aducea ceva intensitate in profilul meu de ciclist de anduranta, sala corecta cate ceva in ceea ce priveste postura si core-ul. Apoi au venit cele 3 saptamani de concediu-cantonament, mai intai in Tenerife si apoi in Spania. Ture lungi, cu multa diferenta de nivel, ture de zona 2-zona 3 cu niste valori de TSS de speriat. Desi simteam oboseala in picioare, puteam sa pedalez zile la rand ture de +2000 m diferenta de nivel. Ce era sub, era considerata zi usoara. Se strangea frumos anduranta si acum in primavara era timpul potrivit pentru alte ture de sosea, lungi, in care sa strang in primul rand kilometri. Si ceva concursuri, incepand cu Drumul Vinului unde tinteam un PB. Dar a venit molima si a trebuit sa ma intorc la Zwift. Teoretic marti termin cu autoziolarea si poate as putea sa ies sa dau o tura pana in Poiana, dar la ce bun? E asa o atmosfera de inmormantare peste tot, incat singurul loc unde m-as duce ar fi in adancul unei paduri. Sa ma pierd, sa uit, sa ma ascund, sa ma reconectez. 

Pana atunci ma droghez cu Zwift. Dupa CRIT-ul de ieri parea ca picioarele vor mai duce o alta cursa scurta. A doua tentativa de a participa la o cursa de fete. In general le ocolesc pentru ca nu se strang decat rareori suficient de multe fete pentru un grup frumos si rarele experiente anterioare au fost un fel de time trial. 

Insa si cand se strang fetele potrivite...atunci iese cu scantei. Din punctul meu de vedere, eminamente feminin, fetele sunt destul de foarte competitive (formularea e voita). Intre ele, dar si fata de baieti. Au mereu de demonstrat ceva. Cand vedeti un status de genul #IRaceLikeAGirl, fiti convinsi ca o sa se lase cu orgolii, strans din dinti, tinut cu dintii de cel din fata etc. Cand faceam arte martiale in liceu, cele mai crunte batai le luam tot de la fete. Ce e drept, la kumite eram praf, ca atare nu era mare filozofie sa ma bage cine in corzile ringului si sa se urce pe mine. Din fericire la ciclism nu sunt chiar asa de praf, asa ca aici mai exista speranta. 

Radu tocmai a avut o revelatie astazi dupa prima experienta de Group Ride in Tour de Watopia, cum ca astea nu sunt chiar group ride. Nu, nu sunt. Astea sunt niste curse sub acoperire si cel putin la categoriile superioare sunt tratate ca atare. Asa ca azi sunt 60 de fete aliniate la start. Oh boy, it will be hot! Cursa a mers ceas: plecat ca din pusca, format grup, strans randurile la fiecare atac, blocat orice incercare de evadare, desi nu avea nimeni interes sa evadeze, erau mai mult tatonari, incercari de a rupe ritmul, de a vedea cine si cat duce. Primul gat merge bine. Ne formam un grup suficient de mare pe plat si mergem frumos. Intram pe ultimii 4km si stiu deja ca totul se va decide la sprint, acel sprint care nu a fost niciodata specialitatea mea. Am un power up si am tras cu dintii de el. Am vazut ca mai toata lumea l-a folosit, dar eu am preferat sa trag in cursa si sa il pastrez pentru sprint, mai alea ca e ceea ce trebuie: un plus de aerodinamica.

Intram pe al doilea si ultimul gat. Accelerez in prima portiune, pentru a ma ridica in picioare in a doua iumatate si a duce puterea in zona 5. Doar ca fix atunci Zwiftul nu mai primeste informatii de la senzorul de putere. Si eu stau in pedale, ecranul arata 0 W, fetele trec pe langa mine si se departeaza. 1 sau 2 secunde dar indeajuns pentru a strica orice strategie. Cu creierul hipoxic imi iau adio de la podium, dar picioarele continua sa genereze peste 300 W. Cu un cost energetic destul de mare le ajung pe fete si ma asez la plasa. Nu vreau decat sa o lase putin mai moale, cat sa pot sa imi cobor frecventa cardiaca. De sprintat nu cred ca mai am cu ce. Radu vine la datorie (ori are un al 6lea simt al sprintului, ori se prinde dupa cum iau o pauza din gafait). Aman cat pot de mult sprintul, fetele pleaca, activez plusul de aero, plec si eu, intru pe rosu si ar trebui un slow motion ca sa vedem cum s-a trecut linia de sosire. Rezultatele confirma cursa competitiva de astazi, cu 5 fete in 2 secunde si 4 fete intr-o singura secunda.

Daca mi-ar fi placut sa ma lupt pentru locul 1? Da, cu siguranta, pentru ca lucrurile erau destul de echilibrate in pluton, lumea muncea dar nu era nicio fata din circuitul profesionist sau semi-pro care sa treaca racheta pe langa tine si sa nu o mai vezi in vecii vecilor amin. Daca voi mai incerca curse de fete? Da, cel mai probabil da, mai mult ca exercitiu de a face fata presiunii. Pentru ca in cursele mai lungi unde merg eu, si care sunt de regula mixte dar majoritatea sunt baieti, nu e nicio presiune legata de locul in clasament si un finish in primul sfert sau prima treime pe un anonim loc 200 e cam tot ce pot avea ca obiectiv. Dar fetele concureaza in alt mod si aici e in mod egal distractiv si provocator. #WeRaceLikeGirls. 

Intreaga serie de postari despre epidemia de coronavirus este disponibila aici .

Citeste mai departe...