marți, 13 octombrie 2009

Toamna sus, vara jos, Rodnei la mijloc

­

Echipa (in total 23 de oameni): flor, iomar43,torpidus, marcel si mihaela stamate, razvan_s, kabras, laur085, alex29, felicia, vasi, lbzk, conrad, crissie, unquandy, aida, serban,xemax,muha, underboy,emils, strumf, mike.

Pentru mine, prima intalnire cu muntii Rodnei a fost mai mult decat m-am asteptat. In primul rand, vremea a fost excelenta, Dumnezeu a vrut ca noi sa avem o ultima tura memorabila inainte de caderea primei zapezi. Apoi, peisajele pe care le-am vazut. Cum au spus toti, Rodnei aduce cu alti munti. Frigul din telescaun mi-a adus aminte de Parang, pantele domoale pline de afine si merisor-de Ciucas, blocurile de stanca-de Retezat. Daca as sta sa iau fiecare lucru pe care l-am vazut in Rodnei, fiecare imi aduce aminte de un alt masiv. Dar, dincolo de aceste asemanari cu alti munti, Rodnei ramane un masiv unic, asa cum sunt toate din tara noastra.”-alex29
 Carpati.org
Mirajul nordului a umplut incet-incet vagonul de cusete al trenului de vineri seara spre Sighetul Marmatiei. In leganatul trenului ne purtam visele peste paturile inguste, peste acoperisul trenului, peste padurile prin care trecem pana ce acestea se impreuneaza undeva sus in cer..si o herghelie de cai albi parca ne trag si mai repede spre capatul tarii.

Din nou ma intalnesc cu gara din Viseul de Jos in care timpul s-a oprit…acelasi ritm imperturbabil, microbuzul care asteapta cuminte la scari si care dintr-o data devine neincapator pentru maldarul de oameni si de bagaje. Cu abilitatile deosebite al soferului ne inghesuim toti, vreo 20 si mai bine de oameni si inca pe atatia rucsaci pe unde putem si in ritm de manele ne culturalizam pana in Borsa, cand din intamplare degetul soferului nu nimereste maneaua asa ca beneficiem de N&D sau de Abba Gold. Numai bine sa ne mai revenim pana la runda X de manele…
Carpati.org

Carpati.org
Acum insa trecem si peste asta, mai ales ca omul ne duce pana in Borsa Statiune fara sa mai ne trambalam intr-un alt microbuz drept pentru care ne facem o rezervare la acelasi nenica si pentru retur si ne pregatim cu manusi si caciula sa stam ca vagabonzii prin niste darapanaturi comuniste pavate cu reziduuri de cal.

Din fericire cei de la telescaun sunt punctuali si la 9.20 ne reunim atat cei motorizati cat si cei care au urcat pe sub Telescaun (Em, Vasi si Catalin in care s-a trezit spiritul de atleti) la Stâna din Runc.
De aici hotaram sa luam poteca spre Cascada Cailor pentru ca era pacat sa lasam un asa obiectiv nevizitat.
Carpati.org
Acum in perioada asta caderea de apa nu prea avea debit asa ca spectacolul se lasa asteptat si noi ne continuam drumul spre Poaina Stiol.

Carpati.org
Poiana cu pricina
Aici scoatem de la naftalina descrierea din Ghidul cu Muntii Rodnei si ne dumirim ca din trifurcatia in fata careia ne aflam trebuie sa prindem drumul din mijloc. Desi nu sunt foarte multe marcaje totusi drumul merge fara gres prin jnepenis si pe masura ce urcam, vara ramane in urma si toamna se simte din ce in ce mai aproape.
Carpati.org
Iezerul Bistritei Aurii
Arata foarte bine muntele cu iarba mare si ingalbenita si cu contrastul puternic intre galbenul-auriu si verdele inca puternic al jnepenilor inalti printre care trecem in timp ce urcam spre Saua Gargalau. Fiecare urca in ritmul lui, cu Catalin incheind plutonul, astfel incat dupa preferinte, poti gasi un om vorbaret, poti scoate aparatul din rucsac pentru o poza sau pur si simplu te poti opri sa iti arunci 2 pumni de apa proaspata pe fata.

Imi place muntele, asa cum este el tihnit astazi, ca un batran sfatos ce isi traieste cu demnitate batranetiile, ca un bunic mandru de parul care ii albeste, ca un om care asteapta venirea iernii pentru odihna binemeritata dupa 3 anotimpuri pline de munca.

Marea omida urca maruntel spre Saua Gargalau unde ne permitem o pauza de masa…Suntem cu 600 de m mai aproape de cer decat eram in Borsa si ador zumzetul de voci si rasetele si trupurile ce se intind ca niste soparle sub soarele binefacator.
Carpati.org
De aici greul s-a terminat caci cu cateva mici exceptii poteca merge pe curba de nivel si ocoleste principalele varfuri pe care doar Catalin se apuca sa le urce. E ceva de mers cand iti plimbi degetul pe harta urmarind linia potecii dar in realitate distantele se scurg repede cand drumul e doml. Din cand in cand ne lasam ragazul de a privi spre culmile impadurite ale Maramuresului ori de afla ce ne mai asteapta in fata dand glas cuvintelor din ghidul cu Rodnei.

Afinele ne opresc din drum din ce in ce mai des si curand devenim toti patrupezi in cautarea bobitei perfecte, mari, zemoase si cat mai neagra.
Carpati.org
Culori de toamna 
Carpati.org

Carpati.org

Pe la 6 cand aparusera deja primele intrebari legate de locul de campare, ajungem in zona La Carti dar din pacate izvoarele mult promise –cu apa rece si limpede sunt secate sau mocirloase astfel incat dureaza ceva pana scanez cu Em zona si alegem un loc de cort cu iarba mare si o apa cat de cat curgatoare.

Ar fi fost frumos sa stam la o poveste dar lemne de foc in creasta ioc si frigul incepe sa muste incet incet asa ca fiecare se retrage la sedinte in propriul cort. Pinguinii se aciueaza la discobar ABC si fac uz de propriile metode pentru a tine departe frigul…Asta pana la culcare cand deodata sacul de vara-aka foita de ceapa pare cam subtire…Dar il incurajez pe Emil ca intre doua fete nu avem cum sa degeram, si ne punem pe somn.

Duminica dimineata somnul e asa de dulce, mai ales ca pe la 6 a inceput ca din frig sa imi fie bine in sacul meu de vara, asa ca aman trezirea cat pot. Totusi pe la 7.10 trebuie sa iesim la aer caci strangerea Discobarului ia ceva timp. La 8.00 asa cum am promis pornesc spre poteca marcata si cam in 20-25 de minute vin toti. Am observat ca asta e e cea mai buna tehnica. A functionat fara gres si in Buila si aici. Daca stau sa ma rog dupa fiecare sa fie gata, niciodata nu se intampla in timp util, dar daca oamenii ma vad ca plec cu cei care sunt deja gata (fie ei doar 1 sau 2) accelereaza cu stransul bagajelor. Strategia a functionat pana acum si in curand sper sa capat si un renume legat de treaba asta. Oricum in felul acesta poti mobiliza si peste 40 de oameni caci daca stai dupa ultimul cort se face amiaza... Cine nui-i gata il iau cu lopata...sau mai bine zis nu il mai iau deloc....si am plecat.

O noua zi, o noua aventura in sanul Rodnei. Iar aventura de azi contine si cel mai inalt varf din Rodnei....
­Carpati.org

Dar nu va grabiti, dragii mei, pana acolo mai este mult, visele de indeplinesc cu putina munca, asa ca o leaca de sudoare, putina oboseala, niste umeri obositi de rucsac sunt pe deplin necesari ca sa ajungem la 2303 m altitudine. Vremea e mult mai frumoasa si culorile toamnei scanteie efectiv. Ocolim creasta pe varianta prin Zanoaga Catanilor si descoperim un loc mirific de campat asa cum spunea si dl Mititeanu in ghidul cu Muntii Rodnei. Poate totul e asa frumos caci culorile sunt vii, tabloul e perfect, cu afinele rosii, cerul albastru, iarba ingalbenita asteptand toamna, caci da...si totusi vine toamna.

Tot ocolind si ocolind ajunem  in saua Tarnita la Cruce..aici ochii lui Em gasesc o retea complicata de drumuri forestiere numai bune de pedalat pe ele...le bifam in sertaras si ochii dau peste cea mai puternica ramura nordica a Muntilor Rodnei-culmea Pietrosu-Buhaescu. Piciorul masiv, se aproie de cele din Fagaras si zona este mai stancoasa decat in restul crestei.
Carpati.org
Taurile Buhaescului
Avem nevoie de un mic efort pentru a ajunge in Curmatura Buhaescului. Dar orice varf urcat e rasplatit cu o pauza. Fiecare cum ajunge, isi ia dreptul la sedere, la o vorba, la o masa (cel putin Marcel si Mihaela mananca in continuu, cred ca jumatate din rucsacurile lor e mancare...s-au laudat ca aseara au mancat piept de rata..am auzit noi ceva mac mac prin rucsac dar totusi, pe noi de ce nu ne-au invitat? Faceam echipa buna, ei cu rata, noi cu digestivele).

Gluma-i gluma, dar oameni par dezamagiti ca in fata lor nu este Pietrosu ci doar Buhaescu Mare (si nici nu avea cum, pietros pavat cu iarba nu se prea potriveste) si fac ochii mari cand il vad pe Catalin mergand tinta spre varf. Ii calmez si le arat ca poteca merge pe curba de nivel. Bun deci, ocolim si ocolim printr-o mixtura de stanci dezordonate pravalite ca in Retezat sau pe o potecuta de parca urca de la cabana in Saua Podragului...care insa ne coboara pana in Saua Pietrosului. Ne stau fata in fata cateva sute de metri de urcus si fiecare in ritmul lui isi urmeaza firul ce il trage spre varf...unii merg ca personalul, altii ca divizia superioara...incet ca personalul dar fara statii.
Carpati.org
E o vreme de vis si cand ajung pe varf nu mica imi e mirarea sa gasesc un crocodil si un strumf tolaniti la unison pe un acoperis vechi pavat cu smoala.
Carpati.org
Ne pozam in formatie completa si facem cale intoarsa 10 min ca sa coboram spre statia meteo Iezer si sa vedem si noi cum ar arata Romania,din avion, daca s-ar inunda in totalitate.
Carpati.org
Poza de grup
Carpati.org

Carpati.org
De aici fiecare capata ritm de voie caci coborarea e toata un lung drum forestier si prafuit pe care nasul rural al lui Em identifica cu brio cea mai tare carciuma din borsa...pe strada garlei la nr 30 si ceva gasim bere ursus 2 la 5 lei si fanta frizante.
Carpati.org
In final tot descurcaretul Catalin ia legatura cu nea soferul de microbuz cu care ne dam intalnire la Unicarm pentru un nou drum in acorduri de manele...
Carpati.org
Expozitie de bagaje
Raman in cap cu imaginea toamei sus, si verii de jos …

Carpati.org

E inca verde iarba pe coline
Si zilele nu s-au scurtat de tot
Si cineva cu-n sac in spate vine
De sus din munti ca de la un complot.

Porumbul are inca dinti de lapte
Albinele se-ngreuneaza-n zbor
Varatec ploua in fiecare noapte
Si greierii mai canta pana mor.

Cojoacele n-au coborat din poduri
Iubirile n-au coborat din vis
Se coc gutui in foarte multe moduri
A le musca e inca interzis.

In clai de fan miroase a foc de floare
Cerboaicele nu cauta mascul
In aburii de vifor cerul moare
Mai este pana la nunta timp destul.

Si totusi vine toamna,si totusi vine toamna
Si tu o stii si o ingani.
(Andrei Paunescu-Si totusi vine toamna)

Foto (selectate, sper ca nu va suparati voi dragi fotografi) de la torpidus, lbzk,conrad 

Info Traseu: Borsa-Cascada Cailor-Poiana Stiol-Saua Gargalau-Tarnita la Cuce-Vf Pietrosu-Lacul Iezer-Borsa
Carpati.org
Carpati.org
Datele GPSului lui Em

0 comments:

Trimiteți un comentariu