Schi in Franta

Pace buna si intelegere intre Mouvement si Armada

Iarna asta a fost privilegiata. De fapt nu stiu cine a fost privilegiat, noi sau ea. Cert e ca Radu a bifat 3 iesiri la schi in afara, iar eu 2.

Ultima a fost hat departe, in Franta...

Era interesant ca aveam sa vedem si o alta locatie si vom putea face comparatie cu Austria.

Am plecat in iesirea asta organizata pe partea de cazare si transport de cei de la Absolut Outdoor din Cluj, doar noi doi.

Si dupa un drum lung cu autocarul (vreo 24h) va dati seama ce chef de schi aveam cand am ajuns...eram gata sa rupem partiile in 2, daca pot sa ma exprim in jargon.

Plusuri:

+ domeniul schiabil: Tignes/Val d’Isere= 300 km, interconectati intre ei=150 partii din care:

• 22 verzi (usoare)
• 68 albastre (usoare spre medii)
• 39 rosii (medii si medii spre dificile)
• 26 negre (dificile)

Un exemplu de partie albastra

Statiunea e amenajata pe marginea unui lac (la 2100 m altitudine), care iarna ingheata si se acopera de zapada si e folosit ca scurtatura intre hoteluri si statiune.

Tot domeniul se intinde in inima Alpilor si schiezi langa varfuri de care ne leaga amintiri: Mont Blanc, Innominata, Aquille Noire, Dent de Geant, Mont Dolent.

Cu Mont-Blancul in spate

Oamenii au 4 tipuri de partii (pe langa negre, rosii si albastre au si partii verzi-cele mai usoare, in locuri izolate (numite Zone Tranquille-zona linistita). Acolo pe langa un loc frumos, se dau mai mult incepatorii, partiile sunt largi si line, deservite de teleschiuri scurtute, cu oameni care te ajuta in orice.

+ diversitatea partiilor si buna intelegere fata de toti practicantii de schi

• Pe partiile verzi si albastre erau chiar o multime de atentionari, ca cei care sunt mai meseriasi sa coboare incet.
• Existau pe cele albastre uneori chiar si culoare speciale pentru incepatori, pentru ca ei sa se poata simtii in siguranta si sa nu schieze cu frica schiorilor care vin cu viteza din spate si ii lovesc//pe care ii incurca.
• Fun- parkurile erau chiar fun si Radu s-a distrat din plin acolo
• Partiile rosii si negre erau chiar serioase
• Freeriderii-categoria asta destul de blamata sau putin acceptata in Austria, aici aveau statut special. Nu numai ca erau acceptati, dar existau puncte de informare pentru ei, unde puteau afla bulentinul meteo si nivo si isi puteau testa DVA-urile.

Punct de informare pentru cei care schiau off-piste

• Pentru toti practicantii era valabila o asigurare de accident care sa acopere costurile interventiei echipei salvamont etc. Se incheia la fata locului si costa cam 2 euro/zi. Alta chestie desteapta :).

+ instalatiile

• Din platoul asta mare care e de fapt un lac, pleaca telescaune in toate directiile.
• O instalatie diavoleasca sunt de fapt 2 funiculare sapate in munte (Perce Neige (care in franceza inseamna Ghiocel) si inca unul). Masinariile astea urca 1000 m in 6 minute si carau o groaza de oameni. Practic e o singura linie, cu un refugiu la mijloc. Unul urca, unul coboara. Cel care coboara sa opreste in refugiu, il lasa pe cel care urca sa treaca si gata. Treaba e ca ceva mai eficient nu am gasit. In 15 minute si urcam si coboram 1000m pe 2 partii rosii foarte frumoase. Dupa 1h/1 h jumate erai deja rupt.
• Sunt tot felul de instalatii haioase care sa te traga pe plat, ca de, nu toata lumea schiaza cu legaturi de tura si se poate apuca sa mearga lejer cu schiurile in picioare.
• Singurul dezavantaj e ca cele mai multe telescaune, desi se misca decent, nu sunt acoperite, si cand bate vajgalaul nu cred ca e prea fain pe acolo.
• O alta masinarie faina era un telescaun de generatie noua care te sarea o muchie stancoasa (unde nu prea iti venea sa iti ridici bara de la picioare). Practic nu avea decat rolul de transport, si mergea plin in ambele directii.

+ Hotelurile dau chiar la baza partiei, asa ca nu ai decat sa te urci pe schiuri. Noi asa faceam, ne uitam pe fereastra cand incepeau probele la telescaun, ne echipam si tusti pe partie, ajungeam la fix sa prindem primele urcari si mai ales primele coborari pe partia proaspat ratracuita caci lucrau ratracurile din greu toata noaptea.

+ Activitatile conexe.

In Ski-pass erau incluse si intrarea nelimitata la piscina (unde chiar puteai sa innoti) si la patinoar (+inchiriat patine) si ne-am distrat copios pe treaba asta. Radu si-a rafinat tehnica la innot iar eu am capatat curaj sa ma dau pe patine. Patinoarul nu avea mantinela si era amenajat direct pe lac, asa ca gheata nu era nici pe departe perfecta si era provoctor sa iti mentii echilibrul pe toate damburile alea. In general cand mergeam la patinoar ne puneam toate hainele pe noi (mai ales la pantaloni) ca sa nu ne doara prea tare cand cadeam :).

Oamenii mai aveau in centru si un punct de informare turistica (f spatios) cu prize si net wirless,si gratis, de care am abuzat in vreo 2 seri :)

Minusuri:

- cazarea

• Foarte inghesuita (7 oameni la comun, intr-o singura camera pe 2 nivele)
• Bucatarie f mica
• 1 singura baie la 7 oameni
• Prea putine chei la usa.
• Hotelul murdar

Pe scurt programul arata ceva de genul urmator:

- trezirea pe la 7:30

- 8:45 prindem primul telescaun

- ski aproape incontinuu pana seara la 17:00

- 17:00 quick snack in camera

- 17:30-18:30 alergat/patinoar

- 18:30 -20:00 piscina

- 20:00-20:30 alergat inapoi pana la casuta.

Jurnal Radu