luni, 25 martie 2013

Tura foto in Harz



Un jurnal preluat integral de pe blogul lui Radu

Dupa ce o iarna intreaga Harz-ul nu a avut zapada suficienta pentru schi de tura, iata ca in mod neasteptat la sfarsit de martie s-a imbracat din nou muntele in zapada, speram noi ca pentru ultima data pe anul aceasta. Toata iarna am sperat sa ajungem cu schiurile de tura in zona, dar de fiecare data am fost descurajati de vremea mohorata, fie de faptul ca zapada insuficienta pentru a nu-ti distruge schiurile si pieile.

Dar iata ca iarna persista in partea de nord a Germaniei, si dupa o saptamana cu temperaturi de mijloc de ianuarie iata-ne in drum spre Harz, la o tura de o zi. Traseul nu a fost extrem de spectaculos, pentru ca falnicii munti nu sunt decat niste dealuri care urca pana putin peste 1100 de metri, dar totusi in weekend-ul care a trecut a fost totusi interesant datorita jucariilor noi pe care le-am avut, respectiv de un Canon 6D impreuna cu un 70-300 F/4-5.6 L imprumutate de la locul in care munceste Mike acum. Astfel incat am avut si eu ocazia pentru prima data sa ma joc cu un full-frame, care a fost interesant de manuit. Mike a glumit ca a fost mai mult o tura foto decat o tura de schi de tura, dar totusi pana la sfarsitul zile s-au strans aproape 30 de kilometri cu peste 1300m diferenta de nivel, destul de respectabil pentru dealurile prin care am fost.

Chiar daca obiectivul nu a fost cel mai potrivit pentru o tura de munte, sau pentru peisaje (cred ca e mai degraba un obiectiv extrem de potrivit pentru a poza pasarele sau animalute), a fost o senzatie interesanta de a tine in mana un setup de 3000e. Si era foarte interesanta trecerea la vechiul D40x in momentul in care voiam sa fac poze mai wide, D40x simtindu-se in mana ca un aparat de jucarie facut pe undeva pe vapor.

Ca si comparatie am fost extrem de uimit de dynamic range-ul pe care il are Canon-ul, au fost extrem de multe cadre/situatii care cu D40x nu ar fi fost posibile sau ar fi rezultat in umbre intunecate sau un zone arse. Asta pe langa vrajitoria care iti permite sa faci poze foarte utilizabile pana la ISO 6400, sau prin extensie de iso pana  102800. Nu am inteles in schimb ce sa fac cu toate butonasele pe care le are, sau mai bine zis cum pot sa le folosesc in mod ergonomic, dar am reusit sa-mi configurez un setup utilizabil destul de repede, cu toate setarile cu care eram obisnuit sa le am la indemana si la D40x. In schimb am fost limitat la folosirea jpeg-urilor, soft-ul pe care il folosesc pentru editat poze neavand deocamdata suport pentru 6D.

De placut chiar mi-a placut, si sper ca in primavara asta sa ma mai joc si cu alte aparate si mai ales cu alte obiective care au preturi cel putin piperate pentru non-profesionisti, astfel incat de-abia astept sa ma joc cu 24-70 F/2.8 L, 85mm F/1.2, 5d mark III si alte variante. Sunt curios nu atat de aparate, cat de mult de toate obiectivele cu sticla L. Cert e ca trebuie sa schimb si eu aparatul care e destul de invechit, si dupa cum mi s-a parut setup-ul de la Canon pe care l-am testat in weekend as fi tentat sa renunt si la Nikon, desi sunt destul de convins in aceasi gama de pret diferentele sunt infime.

Revenind in schimb la tura, a fost una din cele mai friguroase ture de anul acesta, mai friguroasa decat multe ture din ianuarie si din februarie, astfel incat mai ales pe partea de coborare am dardait de frig in ultimul hal. Toate acestea combinate cu un vant destul de crancen sus pe Brocken, mi-au cam taiat elanul fotografic in partea a doua a turei. Cred ca pe sus pe Brocken temperatura era pe undeva pe la -15 grade, cu vant cam de 50km/h. Ca punct de plecare am ales de data aceasta Ilsengard, si dupa ceva rataciri prin increngatura de poteci si drumuri forestiere din zona am ajuns in cele din urma pe Brocken, de unde am coborat pe alta varianta mai abrupta dar nu foarte schiabila pana in Ilsenburg, un track mai detaliat al zonei fiind aici.

Un pic mai multe poze aici.


Pana acolo sus.
Printre raze de lumina.
Prin locurile prin care am alergat si vara trecuta.
Cu tunurile la gat, in varianta de fotograf cu coliere de 3500e.
Scufita rosie prin padurea intunecata.
Frig domne, frig.
Iarna in toata regula.
Sfarsit de martie.
Si stampilele.
La vanatoare de stampile
Poza regulamentara cu trenul care urca pe Brocken.
Si jucariile pentru ziua de sambata.

2 comments:

Ioan Chiriac (kiry) spunea...

Full frame se pare ca da dependenta destul de repede:) Frumoase locuri ati cuprins in iesirile voastre, sper sa ajung si eu macar in cateva dintre ele. O sa revin cu placere!

Mihaela Diaconescu spunea...

A dat deja dependenta :). Saptamana trecuta Radu si-a schimbat aparatul cu un full frame de la Nikon si in weekend "s-a jucat" cu el prin padurile de langa Hanovra.