joi, 18 februarie 2016

De la Veliko la Shipka peste muntii balcanici, pe cursiere

by Radu

Ceata ne cuprinde pe masura ce urcam spre pasul Shipka, asezat la aproape 1200 de metri in mijlocul muntilor Balcanici. 
Bzlugea- unul din simbolurile Muntilor Balcanici
Picaturi grele de ploaie se abat asupra noastra atunci cand iesim din adapostul padurii, iar vantul ne primeste cu bratele deschise. E o scena ce s-ar putea incadra foarte bine intr-un documentar numit “ciclistii impotriva naturii” dar in acelasi timp trebuie sa recunosc momentul nu e complet neplacut. E o frumusete in momentele in care te simti complet dezbracat in fata fortelor naturii, o constientizare a propriei vulnerabilitati combinata cu infruntarea elementelor. Si trebuie sa recunosc ca din cand in cand imi place sa ma aflu in mijlocul furtunii.

Pasul Shipka e legat de razboiul ruso-turc din 1877 si e locul in care rusii si bulgarii au reusit sa cucereasca si sa tina pasul strategic in timpul celor 4 batalii care au avut loc aici. E un fel de Marasesti pentru bulgari, dar monumentul din pas ramane ascuns de ceata, asa ca dupa o pauza destul de lunga pentru a ne regrupa si grabiti de apropierea intunericului pornim pe coborarea de 800 de metri spre Shipka, oraselul cu acelasi nume cu pasul, unde speram sa ne gasim si o cazare pentru seara asta.

E interesant si modul acesta de cicloturism in care pleci cu extrem de putine bagaje dupa tine, pe o cursiera cu care coborarile si urcarile devin mult mai interesante. Si trebuie spus ca drumurile care traverseaza muntii Balcanici sunt chiar interesante, cu urcari sustinute, trafic putin si peisaje pe masura, daca ai parte de vreme senina. Partea buna e ca pentru ziua de duminica vremea se anunta perfecta, lucru ce pare improbabil atunci cand ne uitam la ploaia torentiala de seara ce se dezlantuie fix dupa ce gasim cazare.

Si totusi, cu toate conditiile de astazi, cu vant, ploaie si ceata e incredibil ca am putut pedala pe cursiera doar intr-o bluza cu maine lunga la mijloc februarie, in vreme ce prognoza pentru maine anunta 20 de grade. Nu-i rau, daca iarna adevarata nu a fost, macar sa vina primavara mai devreme
Zi de februarie?
Se aduna norii
In ceata
Coborarea spre Shipka
Dimineata de duminica soseste in cele din urma cu soare si cu vreme frumoasa, iar noi pornim la drum sa infruntam urcarea de la Buzludjea, un fel de jumatate de Transfagarasan ce urca spre monumetul proletcultist la care am ajuns si acum 2 luni in drum in drumul spre casa. Urcusul e super frumos, traficul ca si inexistent si in mai putin de ora ne gasim din nou la 1300 de metri sub farfuria zburatoare de la Buzludjea.



Biserica din Shikpa, inchinata si ea bulgarilor morti in bataliile din Shipka Pass
Imagine cu cursiera echipata de drum lung si munti in departare
De aici in schimb incepe aventura pe ziua de astazi, caci drumul care ar trebui sa ne aduca inapoi in pasul Shipka nu pare deszapezit. Pornim initial hotarati, sunt ceva urme de masini si pe primii kilometri reusit sa stam pe bicicleta. Dupa 3 kilometri in schimb masinile au facut cale intoarsa iar in fata drumul are pe el zapada neatinsa de 20-25 de centimetri. Problema e ca cealalta varianta ar fi sa ne intoarcem inapoi, sa coboram inapoi in campie si sa urcam din nou 800 de metri diferenta de nivel pana in pasul Shipka.

Asa ca alegem pana la urma sa facem un trekking de 5 kilometri prin zapada, fie pe langa biciclete, fie cu ele in spate, gandindu-ne tot timpul cu drag la drumarii bulgari ce nu si-au facut treaba. Tot cu drag ne-am gandit si la masinile intalnite pe drum care pe drumul de intoarcere nu ne-au spus ca drumul e totusi inchis.
Aceeasi cursiera, in mijlocul drumului inzapezit, de data asta
Carry-cursiera
Cand ajungem in cele din urma in pas suntem storsi de energie dupa o ora si jumate de carat bicicleta, noroc ca de aici cei 70 de kilometri pana Veliko sunt la vale, iar coborarea chiar e foarte, foarte interesanta. Asa ca gonim manati din spate de vant, ciupind franele doar atunci cand trebuie, kilometri se scurg repede, iar noi ajunge inapoi in Veliko fix inainte de lasarea serii, dupa doua zile foarte interesante petrecute pe cursiera.

Track-urile zilelor aici:


0 comments:

Trimiteți un comentariu