duminică, 22 octombrie 2017

O plimbare la Moeciu si un Tour de Ciucas pe MTB


Sambata 21 octombrie - Pe urmele omuletului portocaliu, pe dealurile de la Moeciu


Astazi e ziua perfecta pentru o plimbare tomnatica. Suntem un grup pestrit de drumeti si drumete, de la 11 luni pana la +60 de ani. Dar oricat de mult sau putin antrenati ar fi oamenii, cu o plimbare pe traseele amenajate de cei de la CEM pe dealurile de la Moeciu, nu ai cum sa dai gres. De la marcajul original (mici drumeti colorati pe fond alb), pana la panourile informative plasate fie la intrare, fie in anumite puncte cheie ale traseului, cei 8-10 kilometri de mers devin placuti, o plimbare printre odai, poiene, sectiuni de padure, bucurandu-te constant de privelistea Craiului si Bucegiului in departare. Si daca muntii mai sunt si acoperiti de un strat proaspat de zapada, contrastand cu galbenul de final al toamnei, tabloul este complet.
Trupa vesela de azi
Bucegiul cu primul puf de zapada
Dupa un urcus mai hotarat la inceput, Culmea Lunga se scurge domoala cu mici suisuri si coborasuri sub pasii nostri. In zona Casei Rotunde, facem o pauza de picnic la adpostul unui fanar. Suntem inca scaldati in soare, dar vantul se joaca deja prin parul nostru, prevestind poate schimbarea vremii. Intindem pe fata de masa ceva legume, multe tipuri de branza si niste paine buna cu cartofi, toate luate de dimineata, proaspete din piata. Andrei si Claudia vin cu desertul si toata lumea poate incepe multumita coborarea spre centrul satului.

Picnic-time

Satul ce se intinde la picioarele noatre
Aici facem doar o mica pauza pentru realimentare cu apa de la magazinul comunal si pornim in continuare in urmarirea omuletului portocaliu, ce temporar imparte drumul cu omuletul albastru si ne poarta pe la Casa Inspectorului Trisca si mai apoi prin  Poiana Andolia si Poiana Magistratului, spre drumul asfaltat de la Cheile Gradistei. Locurile sunt la fel de frumoase, insa poteca noastra e acum in umbra si efectul nu mai e la fel de puternic ca dimineata.

Totusi suntem perseverenti si ba deschizand si inchizand porti, ori pozand poieni intregi spuzite cu branduse de toamna, ajungem intr-un final, cu o ora inainte de lasarea serii, la destinatie, dupa o tura care pare sa fi fost pe placul tuturor.

Date si track: aici
Duminica 22 octombrie-Ocolul Ciucasului si oare ultimul MTB al anului

De acum incepe goana dupa weekenduri cu vreme buna. Fiecare sfarsit de saptamana fara ploaie e savurat la maxim. Anii trecuti noiembrie a fost darnica, insa pentru anul asta am emotii. Cursiera e deja pe trainer, abonament la sala am, schiurile sunt ascutite, claparii reparati, dar parca as mai trage putin de toamna. La vremea asta niciun efort nu e prea mare, cand e vorba de ajuns intr-un loc uscat si cu temperaturi decente. Serile sunt deja lungi, diminetile incep tarziu, e timp pentru condus...Weekendul asta nu sofam prea mult, dar presimt ca o sa o facem in curand. Sau de fapt conducem, insa doar pana la Cheia, pentru o tura pe MTB in Ciucas. Nimic nou, caci atunci cand e ziua scurta nu mai e timp de inovatii. Obiectivul e poteca cunoscuta din spatele Ciucasului, cu intoarcere prin Poiana Stanii - Culmea Zaganu. Schimbam doar inceputul si sfarsitul, caci alegem o urcare directa la Cabana Ciucas pe Valea Berii, prilej numai bun de push-bike de la un punct incolo.Nu simt poteca lata ce merge pe din dosul Ciucasului si merg gatuit, pana cand ne gatuim de tot cand intram in padure si drumul superb si ciclabil e plin de cazaturi de la aceeasi furtuna ce a facut ravagii si in Hasmas. Acum oricum nu mai e rost de intors si incepem sa sarim/ ocolim cazaturi, ajungand mai mult sa mergem pe biciclete, decat pe ele. Daca portiunea asta nu ne-ar fi incetinit atat de mult, chiar am fi avut timp sa urcam si pana sub Tabla Butii si sa coboram in Poiana Stanii pe traseul de la maraton de la Ciucas, dar asa, alegem varianta directa pe forestier.

Ajungem cat ai clipi si portiunea de urcare spre Culmea Zaganu merge considerabil mai bine ca data trecuta, majoritar in sa.

Bucata asta a mai salvat ceva din tura in Ciucas, si cum inca avem timp hotaram sa facem si o urcare la Muntele Rosu pentru a cobori apoi pe BG spre Fantana lui Ioan si de acolo direct la masina. Drumul spre cabana e pustiu si merge repede. Poteca in schimb din nou nu intra cum trebuie. Nu o simt. Sunt constienta ca am mai multa incredere in ce pot, fata de inceputul sezonului, ca ma dau mai bine ca anul trecut (partial si datorita 29'erului), stiu si unde am probleme, si fix acum, cand ar fi cazul sa incep sa lucrez la ele, punem MTBul in cui vreo 6 luni de zile, numai bine sa uit jumate si sa imi reduc increderea in mine la cote de avarii.

Date si track: aici

0 comments:

Trimiteți un comentariu