3 Martie -Plimbare nocturna pe Tampa
Astazi
mi-a iesit rapirea din Serai si i-am rapit pe Vali si Muha pentru o zi
petrecuta in orasul de sub Tampa. Pranzul zilei de sambata ne gaseste in
trenul ce ne va duce in putin peste doua ore in Brasov. Am fi ajuns la
fix pentru o urcare la frontala in Postavaru, doar ca la peste 1000 m e
asa un plafon des, incat imi e teama ca nu o sa vedem nimic si coboararaea o sa fie un adevarat chin. Asa ca spre usoara dezamagire a Muhai, taiem
Postavarul de pe lista si il inlocuim cu o vizita la Andrei si la
Claudia. Insa, pentru a impaca pe toata lumea, propun sa nu luam nici
masina si nici autobuzul, ci sa sarim Tampa. Propunerea mea este primita
pozitiv si iata-ne mergand sambata seara printr-un Brasov suspect de
liber, indrepatandu-ne spre telecabina. Urcam pe Serpentine, fara sa
avem nevoie de frontala. Inscrisul cu Brasovul, luminile orasului de sub
noi si zapada alba de sub picioare ne sunt suficiente. Sus pe varf bate
vanticelul, asa ca dupa o poza cu orasul de la platformele de belvedere, coboram spre Saua Tampei si spre Racadau. Andrei ne asteapta
cu un carboloading serios in perspectiva alergarii de maine.
Date: aici
5 Martie- Zwift Fast and Fearless Women's Social Ride
Planul
din descrierea turei era 2 W/kg primele 10 minute, 2.5 W/kg urmatoarele
5 minute si apoi, constant 3 W/kg pentru 40 de minute. Ma indoiam,
sincer, ca voi rezista, mai ales cu oboseala in picioare stransa dupa
alergarea de ieri, dar am zis sa incerc totusi. Nu a iesit nimic din ce
era pe hartie. Cele 10-11 fete de la plecare s-au imprastiat rapid, eu
am cam mers la un 2.8-2.9 W/kg pana cand pe ultimile 5 minute s-a taiat
gazul, insa marele castig a fost faptul ca am stat 60 de minute constant
in sa, fara schimbari de pozitie etc.
Date: aici
6 Martie-Zwift Workout Watts up Wheelers
A fost probabil unul din cele mai variate antrenamente de pe Zwift si intervalele finale la 115-125% FTP mi-au pus capac.
Date: aici
8
Martie- Alergare pe Tampa cu Claudia. Aka "Eu nu vreau flori sau
bomboane. O pereche de patofi de trail, o prietena buna si o seara
calduta imi sunt de ajuns. Si Brasovul".
Stiam
ca vreau sa fac ceva de 8 Martie. Sau mai degraba sa il folosesc ca un
pretext pentru a ne scoate (pe mine si pe Claudia din casa). Asa ca
alegem ceva ce ne place amandoura foarte mult: o alergare, simpla si
fara pretentii, pe Serpentine cu coborare in Racadau. O alergare cu
prietenea mea cea mai buna, temperaturi de inceput de primavara,
imaginea cu Brasovul luminat la picioarele noastre si poteca uscata a
Curmaturii au fost cel mai frumos cadou de Ziua Femeii.
9 Martie- Oare asta e cea mai jalnica Poaiana ever?
Profit
de Short Friday-ul de la munca pentru a da prima urcare in Poiana pe
anul asta. Daca anul trecut, pe 8 martie, imi imbunatateam PBul cu 2
minute, astazi a iesit o urcare absolut jalnica, un timp dezastruos si o
durere de spate care ma pun serios pe ganduri cu privire le planurile
noastre de a pedala prin Sicilia. In weekend trebuie sa vad neaparat cum
sta treaba, sa incerc niste ture mai lungi pe plat, ca sa ma lamuresc
cat sens are sa ne caram cu bicicletele dupa noi in Italia. Mai apoi ma
duc sa ma jelesc la Alex, la kineto si continui si cu Radu cand revin
acasa.
Date: aici
10 martie- Primul Sfantu Gheorghe de anul asta
Avand in vedere ca vacanta in Sicilia bate la usa, trebuie sa transez problema. Mi-as dori mult sa pedalam pe acolo. Temenel, fara pauza, dar asta inseamna totusi sa duc 7 zile la rand, fiecare cu minim 100 de kilometri si ceva diferenta de nivel. Momentan urcarea in Poiana mi-a aratat ca de abia ma chinui pentru 24 de kilometri cu 500 m diferenta de nivel.
Cum weekendul se anunta cald si frumos, este dedicat in totalitate bicicletei. Pentru sambata am mai multe oferte: sa ma duc cu Radu in tura propusa chiar de el pe Rouleurs, insa pare prea lunga pentru prima incercare si tare imi e ca se va merge tare (si media le-a iesit baietilor pe la 33 km/h). Sa merg singura, de capul meu si sa ma prind in trena baietilor cand se intorc si sunt si ei mai obositi, cat sa pot sa tin si eu ritmul. Sau sa merg cu Andrei si doi fosti colegi de munca spre Intorsura Buzaului. Ultima varianta pare cea mai pasnica. Pana la urma Andrei numai ce ne-a facut cunostiinta si la prima pauza ne anunta ca el face cale intoarsa, ca sa se pastreze pentru alergarea de maine. Eu continui cu cei doi Radu Alexandru si schimbam planul din mers, refacand ruta spre Sfantu Gheorghe, cat sa avem motiv de o pauza de masa si o bere, iar intoarcerea o facem prin Araci. Picioarele merg bine, spatele se tine si el bine. As putea chiar mai mult dar trebuie sa mai las ceva si pentru alergarea de seara cu Claudia si Rose Marie.
Date si track: aici
10 martie- Serpentine in sus si in jos
Daca nu as fi vorbit cu fetele, nu as fi iesit decat cel mult la o plimbare pe Tampa, nici pe departe la o alergare. Bine, nici asta nu a fost chiar alergare, dar picioarele mele nu au fost prea fericite sa se puna din nou in functiune pe la ora 17.40, cand am luat-o usurel spre Tampa. Pana la urma, ne iese insa tura, iar coborarea pe Serpentine imi pune la grea incercare tehnica deficitara de alergare. Picioarele se simt atat de grele, incat de la Prefectura aleg sa merg spre casa. Mai am nevoie de ele si maine.
Date: aici
11 martie- 100 de kilometri pe la poalelele Craiului
Pentru astazi nu aveam in minte nici medii orare, nici QOM. Voiam doar sa strang kilometrii si sa ma apropii cat mai mult de granita sutei. Sincer, nici nu ma gandeam ca o sa reusesc sa ii strang pedaland pe la poalele Craiului, dar un ocol aici, o urcare colea, putinul se aduna. Astazi ma insoteste Radu si dimineata nu sunt inca sigura daca asta imi va face viata mai usoara sau mai grea. Plecam spre Codlea, pe un cer acoperit dar cu temperaturi blande. Apoi continuam spre Vulcan si dam urcarea scurta pana in Holbav. Pe drumul spre Zarnesti incepe sa se sparga plafonul de nori si un petec de senin pare sa se tot lateasca. In fata ne stau Bucegii in alb si negru. In dreapta lor, Leota e uniform de alba. Dealurile ce strajuiesc inceputul culoarului Rucar-Bran li se insira la poale. Zarnestiul ne intampina cu soare. Cu mult soare. Ne grabim spre urcarea din Poiana Marului iar pe coborare Bucegiul ne ofera imaginea zilei, complet iesit din nori, mare, alb si stralucitor. Apoi urmeaza la rand drumul proaspat asfaltat spre Plaiul Foii. Desi bate un vant hain de fata, drumul fiind si el in usoara urcare, chiar nu conteaza. Ochii mei urmaresc conturul Craiului, ii reunosc muchiile si padinile pe masura ce ele intra in campul vizual, ori se pierd in iarba cautand primele flori pe anul acesta: ghiocei, branduse, viorele. Gandul deja faureste planuri pentru aventuri in timpul saptamanii cu dormit la refugiile din abruptul vestic ori ture de cursiera spre Plaiul Forii si Pasul Predelus, de indata ce va fi complet asfaltul si pe acolo. Am deja in minte cadrul perfect cu papanasii de la Plaiul Foii in prim-plan, cursiera in plan secund si Craiul in spate. Totul intr-o zi de vara, pe la ora 19.00, cat sa savurezi racoarea muntelui. Si nu voi intra in polemici cu nimeni legat de asfaltul spre Plaiul Foii.
Intoarcerea merge mult mai repde decat ne-am asteptat, partial ajutati de vantul de spate, partial datorita faptului ca ne alerga noaptea din urma. Radu duce trena cu mare arta si batem timpul Regiotrans-ului. Doar 28 de minute din Zarnesti pana in Brasov.
Date si track: aici
12 martie- Cand te alergi cu ploaia si castigi la limita cu 1-0 (Poiana)
Pentru azi eram nehotarata: traseul de la Pedal2theMetal, o tura Codlea-Halchiu, sau clasica Poaina. Alegerea urma sa ii apartina vantului, caci Foreca anunta vant dinspre sud si nu aveam de gand sa ma lupt si cu el si cu intunericul la intoarcere. La ora 17.00 situatia e clara. Bate vantul si spre Bartolomeu se aduna nori burzuluiti. Poaiana sa fie. Macar de acolo cobor repede daca e sa inceapa sa ploua. Ceea ce nu a fost departe, caci am urcat in paralel cu norii adunati deasupra campiei unde se zareau Cristianul, Vulcanul si in departare Codlea. Vantul aducea din cand in cand picaturi fine de ploaie spre mine, la fix cat sa imi dea un ghes sa urc mai cu spor. Urc, dar nu trag. Cel putin nu de spate. Imi pun in minte sa merg in cadenta cat mai mare, pedaland des in picioare. Imi iese caci la finalul urcarii nu ma supara spatele. Nu e vreun timp cu care sa ma mandresc, dar momentan am alte prioritati: cadenta si spatele. Sper sa ma mobilizez sa imi montez senzorul de cadenta maine si vor urma multe ture in care sa imi fixez ca obiectiv o cadenta si nu o viteza sau un timp. Stiu ca sunt deficitara la capitolul asta (pedalez in cadenta prea mica) si spatele meu va avea primul de castigat de pe urma acestei schimbari. Dupa, mai intra si o sedinta prelungita de kineto. De acum poate sa ploua maine toata ziua, caci mi-am luat portia de miscare.
Ma nimeresc si eu la ultima alergare de miercuri organizata de cei de la Semimaratom Brasov Intersport. Formatul a ramas acelasi cu incalzire, exercitiile din scoala alergarii si o scurta alergare de revenire la final.
Date: aici
16 martie- Tampa cu Claudia si Lilly
Daca ieri nu ne-a lasat ploaia sa iesim, Claudia se hotaraste sa ne insoteasca pe mine si pe Lilly la o alergare usoara pe Serpentine. Alegem sa continuam spre La Iepure si apoi fug, la propriu spre programarea de ora 19.00 de la kineto.
Date: aici
16 martie- Tampa cu Claudia si Lilly
Daca ieri nu ne-a lasat ploaia sa iesim, Claudia se hotaraste sa ne insoteasca pe mine si pe Lilly la o alergare usoara pe Serpentine. Alegem sa continuam spre La Iepure si apoi fug, la propriu spre programarea de ora 19.00 de la kineto.
Date: aici
Serie, by Claudia |
17 martie - Pe la poalele Fagarasului
Date: aici
21 martie- Zwift Race WBR 1 Lap Figure 8 Hills- 2/3 race
Singura cursa pe Zwift de anul asta a fost o ratare totala. Nu pentru ca ma chinuiam acolo, in mijlocul plutonului, tragand cu dintii de locurile 78-80, ci pentru ca pe la jumatea cursei laptopul m-a anuntat ca ramane fara baterie si dupa alte 10 minute chiar m-a lasat cu ochii intr-un monitor gol.
Plimbarea prin satele care se insira la poalele Fagarasului este un ritual al fiecarei primaveri, doar ca anul asta ne-am cam grabit, caci desi muntele e inca alb, campurile de la poale nu si-au schimbat inca culoarea. Ar mai fi fost de asteptat pana dupa Pasti, pentru maximul de contrast si de frumos, insa cand ai o progonoza cu vant bun de la est la vest, cam asta e cea mai buna tura pe care o poti face pe langa Brasov. Totusi mai avem idei pentru alte doua ture in zona, una cu clasicul Transfagarasan inainte de deschidere si una combinand drumurile de sub munte, cu cel prin Agnita.
Date: aici
21 martie- Zwift Race WBR 1 Lap Figure 8 Hills- 2/3 race
Singura cursa pe Zwift de anul asta a fost o ratare totala. Nu pentru ca ma chinuiam acolo, in mijlocul plutonului, tragand cu dintii de locurile 78-80, ci pentru ca pe la jumatea cursei laptopul m-a anuntat ca ramane fara baterie si dupa alte 10 minute chiar m-a lasat cu ochii intr-un monitor gol.
Pentru ca eu ma plictisesc repede, ii propun inca de la a doua alergare lui Lilly sa variem traseele. Astazi Gabony si pentru ca e scurt, coboare pana la Iepure.
0 comments:
Trimiteți un comentariu