Unul din lucrurile foarte faine pe care am inceput sa le facem de cand ne-am mutat cu doi ani in urma in Brasov a fost sa suprimam weekendurile, sa nu mai fim dependenti de ele, sa facem in asa fel incat sa fim in natura cat mai des, cat mai mult si nu doar doua zile pe saptamana.
Cum Radu crede ca cele mai frumoase momente ale zilei sunt apusul si rasaritul (cel putin sub aspectul luminii si a schimbarilor pe care le percepi in jurul tau) si cum pentru asta nu ai nevoie de zile libere, ci sunt suficiente orele de dupa si de dinainte de program, am incercat sa iesim in fiecare saptamana, mereu in locuri diferite, fie pe bicicleta, fie la trekking si mereu cand exploram locuri noi de pe langa casa ne gandim daca ele au potential sa devina destinatia unei aventuri in timpul saptamanii.
De data asta am ales un clasic-Piatra Craiului, intr-o poiana limitrofa marcajului TG, poiana ce ofera intimitatea Craiului si a Bucegilor pentru un interval destul de scurt din an, cand este deja destul de cald pentru o asemenea escapada, dar nu au urcat inca stanele.
Un alt lucru fain al serii de astazi este ca nu am fost singuri, ci ne-au insotit si Dani cu Lilly si Alin cu Geanina. Cum padurea e proaspat iesita din iarna, cazaturi erau din plin si Radu si Geanina au facut intrecere care pune mai multe lemne pe foc, ne afuma si ne perpelesc mai bine. Ce e drept, cu toata arsura, focul era mai imbietor decat frigul de afara, caci e totusi abia aprilie.
Dimineata, ne permitem o sculare confortabila, am avea timp chiar si de o cafea daca am avea o oala potrivita la noi, dar pana ne achizitionam una, ne multumim sa plantam un bradut pe care l-am tinut vreo trei ani in ghiveci, am plecat cu el din Bucuresti, l-am adus la Brasov, mi-am tot promis vreo doua primaveri ca am sa il plantez pana cand in sfarsit i-a venit si lui timpul. Apoi coboram relaxati la masini, gata pentru o noua zi la job, pastrand insa in suflet o noapte ce iese din rutina plapumii si patului de acasa.
De data asta am ales un clasic-Piatra Craiului, intr-o poiana limitrofa marcajului TG, poiana ce ofera intimitatea Craiului si a Bucegilor pentru un interval destul de scurt din an, cand este deja destul de cald pentru o asemenea escapada, dar nu au urcat inca stanele.
Un alt lucru fain al serii de astazi este ca nu am fost singuri, ci ne-au insotit si Dani cu Lilly si Alin cu Geanina. Cum padurea e proaspat iesita din iarna, cazaturi erau din plin si Radu si Geanina au facut intrecere care pune mai multe lemne pe foc, ne afuma si ne perpelesc mai bine. Ce e drept, cu toata arsura, focul era mai imbietor decat frigul de afara, caci e totusi abia aprilie.
Dimineata, ne permitem o sculare confortabila, am avea timp chiar si de o cafea daca am avea o oala potrivita la noi, dar pana ne achizitionam una, ne multumim sa plantam un bradut pe care l-am tinut vreo trei ani in ghiveci, am plecat cu el din Bucuresti, l-am adus la Brasov, mi-am tot promis vreo doua primaveri ca am sa il plantez pana cand in sfarsit i-a venit si lui timpul. Apoi coboram relaxati la masini, gata pentru o noua zi la job, pastrand insa in suflet o noapte ce iese din rutina plapumii si patului de acasa.
Foto by Radu
-
0 comments:
Trimiteți un comentariu