Ningau de Brasov 2018

“Dans la profondeur de l’hiver, j’ai finalement appris qu’il y avait en moi un soleil invincible” //

In adancul iernii am invatat in sfarsit ca in mine se gaseste un soare invincibil. A Camus

3 decembrie Zwift Workout-DBR VO2 max Workout

Un antrenament lung si greu cu 3 sesiuni de 10 min la FTP sau putin peste FTP, cadente diferite si condimentate cu niste sprinturi la 250 W.

Date: aici  

5 decembrie Zwift WBR VOLT 2.5 - 3.2 w/kg Group Training

Antrenamentele de grup organizate de cei de la WBR nu sunt deloc usoare. Astazi a fost mult de urcat si m-am straduit din greu sa ma tin de inchizatorul de pluton pe urcarea principala a antrenamentului.

Date: aici 

6 decembrie - Zwift Workout Endurance Lab 20/40

Workoutul asta din Zwift mi-a placut in mod deosebit, fiind extrem de variat. Desi seriile principale erau clasicele 20 cu 40, intre ele au fost integrate intevale de tempo la cadenta variabile. Cum spunea organizatorul- o adevarata petrecere pentru picioare, care aparent nu dadea prea multa oboseala. 

Date aici 

7 decembrie- O seara culinara

Teoretic mancarea nu ar avea ce sa caute intr-un jurnal de antrenament, dar blogul asta e despre viziunea mea de a trai frumos. Si din asta face parte inclusiv mancarea, nu doar natura si miscarea. Precum si o seara placuta petrecuta cu prieteni, sau cu oameni uniti de aceeasi pasiune- bicicleta, calatorii, cicloturism. Astazi musafirii nostri organizeaza un cabo-loading inainte de weekend cu curry tailandez.

Ultimii cicloturisti de pe Warmshowers pe care i-am gazduit in 2018

8 decembrie- Postavaru Morning Glory si poteci noi pe Magura Branului

Ziua de astazi ar fi fost de neimaginat in Bucuresti. Rasaritul ne-a prins pe schiurile de tura prin Postavaru, urcand pe un Drum Rosu ratracuit perfect. Coborarea a fost genul acela de coborare cu care sa incepi sezonul. Partia cu inclinatia perfecta, zapada cu consistenta perfecta, singurii care ne dadeam la vale pe acolo si multi prieteni care urcau la deal inainte sa porneasca instalatiile.

Pe la 9.30 eram deja acasa si in tigaie sfaraia o omleta, mancata tihnit alaturi de ceva legume si o cana de ceai.

Apoi ne asternem din nou la drum, de data asta pentru o plimbare pe Magura Branului. Descoperim cu aceast ocazie inca doua locuri pentru aventura din timpul saptamanii editia 2018 si exploram toate variantele de poteci din partea vestica a Magurii. Imi place plimbarea asta tihnita, prin locuri prin care nu a ajuns inca iarna. Inca in adidasi, inca alergand dupa soare, razandu-i iernii in nas. Inca 2 saptamani si ajungem la solsitiul de iarna, iar din acel punct, totul va fi mai usor.

Date aici: Postavaru  &  Magura Branului 

9 decembrie-Sala, Grand Fitness

Radu e matinal si astazi si merge sa toace pulverul din Postavaru. Eu declar ca doua zile matinale una dupa alta sunt prea multe si cum vremea se anunta oricum inchisa dimineata, dupa ceva studiu ma duc la sala. Aveam de gand sa ajung si pe la bazin, dar cand am vazut ce soare darnic a iesit afara, m-am grabit sa inchei si sa petrec timp afara, caci soarele e scump la vedere iarna.

11 decembrie- Bazin

Inotul e unul din sporturile pe care le-am ocolit mereu. M-am considerat mereu o fire telurica, careia ii place sa simta pamantul ferm sub picioare. Dar pe principiul ce nu te omoara, te face mai puternic si cum iarna nu prea am ghes sa ies din casa, am zis sa amestec trainerul si sala cu apa cu clor din bazin. Asa ca sa lucram la tehnica. Poate ajung la un moment dat sa nu mai mai zbat in apa ca pestele pe uscat :). In meniul de azi: pluta, drills, labe, tehnica de picioare. Cu baza stau prost, ca respiratia mi-a iesit dintotdeauna. Febra musculara care se prefigureaza in zona muschiului trapez insa imi da sperante.

12 decembrie- Postavaru Matinal

Afara-i frig si inorat, si sincer nu stiu cum ne-am motivat, dar pana la urma ne punem pe schiuri in Poiana Brasov si incepem in ritmul propriu urcarea. Sulinarul nu e inca batut, asa ca ne tinem pe Drumul Rosu. Singurele repere imi sunt curbele deja cunoscute, urmele schiurilor lui Radu si lui Alin si amprentele lasate in zapada de betele baietilor. Desi termometrul de la intermediara arata -7 grade, eu urc totusi in tricou si bluza de corp. Cu fiecare  curba ma intreb cat ma va mai lasa ceata sa mai urc, insa spre suprinderea mea nivelul ramane destul de constant pana sub telecabina mica. Rasaritul e undeva ascuns de nori, insa pentru cateva momente soarele razbate pana peste Crai. Pozele baietilor spun ca si pe varf a fost intersant...

by Radu

Date: aici 

13 decembrie- Bazin- Sincronizarea bato-o vina

Miscarile izolate ies binisor, sau oricum, acolo simt un progres cu fiecare lungime de bazin pe care o parcurg repetand acel exercitiu. Problema vine cand trebui sa le leg si sa inot efectiv. Si sa fiu atenta sa nu uit de picioare, sa am grija la rotatia corpului cand respir, sa am grija cum scot mana din apa etc.

13 decembrie- Zwift Workout Endurance Lab Progressive Accelerations

Cum antrenamentul celor de la Endurance Lab de saptamana trecuta chiar mi-a placut, am revenit si astazi, pentru un nou skill: accelerari progresive. Seturile principale au fost interesante: un bloc mare de tempo la 80 rpm, pigmentat cu accelerari la 105% FTP la 100 rpm. Partea interesanta era insa tranzitia si scopul era ca aceasta sa mearga cat mai lin, fara pierderi majore de putere. Si dupa ce au obosit bine picioarele, in antrenament si-au facut loc si niste sesiuni scurte la 250% FTP, cat sa simti ca nu ai stat degeaba pe trainer. Vorba organizatorului: cu picioare odihnite le face oricine. Cheia e sa iasa cu picioare obosite.

Moralul e bun din nou caci genunchii mei par sa fi facut pace din nou si au revenit la feelingul lor normal. Ce e drept, si eu am hotarat sa lasa suplimentele naturale si am revenit la chimie pura din Synotabs.

Date: aici 

14 decembrie Clabucetul Azugii si Clabucetul Taurului cu Claudia

O zi de vineri libera si cu vreme buna, petrecuta afara alaturi de cea mai buna prietena e o zi pentru suflet. Tine loc de weekend, e bucurie si tine loc de tot si toate. Dupa ceva dezbateri am ales un traseu pasnic si cunoscut, aproape de Brasov. Nu ma simt (inca) pregatita pentru vai sau trasee tehnice in Piatra Craiului ori in Fagaras. Poate nici nu o sa fiu iarna asta, caci in februarie-martie, cand incepe sezonul eu nu fac decat sa vanez zilele cu vreme buna si sa ma urc pe bicicleta.

Dar momentan e iarna si cele doua Clabucete invecinate ne confirma asta. Cat vezi cu ochii munti inzapeziti. Cum lumina soarelui si unghiurile variaza de-a lungul zilei, trecem de la albul curat al Bucegilor, la padurile inzapezite ale Postavarului si Pietrei Mari, la pojghita inca fina din Baiului si Neamtului, ca la final de zi sa revenim tot la Bucegi pe care sa ii gasim desenati in alb si gri.  Lipsa asta de culori le creste parca maiestuozitatea, poate si pentru ca griul de azi nu e deloc tern ca cel de saptamana trecuta. E mai mult un gri petrol care arata chiar interesant.

Doar tricolorul nou pune o pata de trei culori in tabloul hivernal.

Jurnal Claudia

Date: aici

Serie by Claudia

14 decembrie - Boddypump (Effect)

Clasa asta s-a lasat cu o febra de zile mari, doar ca nu la brate sau la spate, cum m-as fi asteptat, ci la cvadricepsi, dupa nenumaratele genoflexiuni facute cu greutati.

15 decembrie - Sala si Indoor rowing

Sala a mers dezastruos, indoor rowingul mai bine decat m-as asteptat. Si totusi buddy pumpul o sa ma trimita pe bara cateva zile, cu siguranta.

20 decembrie - Alunecarea crawl si cateva bazine libere

Cele 5 zile de pauza voit- fortata au intrat bine de tot, asa ca pedalez plina de entuziasm pe Max in drumul spre bazin. Bicicleta merge bine, am scapat in sfarsit de senzatia de picioare grele si orasul pare aerisit acum in prag de sarbatori. La fel si bazinul si e pentru prima data in care sunt primul om care la 8.05 paseste in fata culoarelor colorate ce se intind pe 50 m. Apa e complet nemiscata, mirosul de clor patrunde lent si sigur in piele si in timp ce imi fac incalzirea vizualizez miscarea aceea estetica, usoara si fluenta pe care o asociez in mintea mea cu inotul si inspre care, in fond, tind.

Nu sunt deloc un fan al sporturilor intre patru pereti, dar poate asta se intampla si pentru ca atunci cand esti in interior, singurul aspect in care poti cauta frumosul e miscarea insasi. Si cere multa insistenta, disciplina si efort sa ajungi din stadiul de incepator necoordonat in stadiul de avansat- profesionist care stie ce sa faca cu corpul lui in cautarea miscarii perfecte. In ceea ce priveste inotul, probabil pentru totdeauna voi ramane la stadiul primar si scopul pe termen scurt e pur si simplu sa starpesc frica de apa asta adanca de 2m.

21 decembrie Zwift Tempo with Spikes

Antrenamentul de azi mi s-a parut, exclusiv din descriere, aparent plictisitor. Intervalele lungi de tempo nu sunt chiar preferatele mele, dar faptul ca aveau niste scurte accelerari de 30 de scunde, parea sa le faca mai usor de digerat. Pana sa ajung insa la ele ar trebuie activate picioarele cu niste accelerari la 200% FTP, care imi ies in mod neasteptat, desi saptamana trecuta m-am chinuit la 150% FTP. Cum spunea si Radu, ca prin minune, peste noapte, am capatat putere.

Pana la urma au fost interesante inclusiv intervalele de tempo, caci tranzitia de la 120% FTP la 85% FTP nu e chiar asa simpla si trebuie indelung exersata, astfel incat sa te obisnuiesti sa nu lasi pedala atunci cand vrei sa te odihnesti. Si vad suficient de multe situatiii reale in care un astfel de antrenament poate fi folositor, mai ales cand e vorba e urmarit pe cineva, prins din urma si apoi asezat in plasa lui. Odata ce cursa de urmarire e gata, trebuie sa mai fie ceva energie in picioare pentru a continua sa tii un ritm bunicel.

Date: aici

22 decembrie- Piatra Mica

Desi ziua a inceput cu cer mohorat, pe la 10 s-au spart norii si minunea ne-a gasit iesind din Brasov spre Zarnesti. Pare o zi buna pentru Piatra Mica si am avut parte de nori frumosi, zapada, jnepeni si mai ales de un apus superb vazut din Poiana Zanoaga, apus in timpul caruia alergam de colo-colo pentru a nu rata schimbarea culorilor nici peste Crai si nici peste Bucegi.

Date: aici

23 decembrie- Postvarau cu viscol (pana sub Poiana Ruia)

Eram constienti de prognoza pentru ziua de azi, dar speram ca vantul sa nu fie asa hain prin padure si sa ne lase sa dam macar 2-3 urcari pe Sulinar, pana sub Poiana Ruia. Eram destul de convinsi ca nu vor merge instalatiile pe cablu si desi este duminica, partiile vor fi libere. Totusi am subestimat vantul, care desi la urcare ne-a ajutat cu un impuls sanatos din spate, la coborare ne-a incurcat maxim, viscolind zapda in fata noastra si manand valuri de ceata in sus si in jos, de nu am inteles nimic din partia aia si am coborat pe modul de avarie. Dupa primul sfert de partie hotaram amandoi ca nu e cazul sa mai insistam pe aici si putem astepta zile mai bune, asa ca mergem la sala, iar eu completez ziua cu o ora de inot. E timpul sa renunt la labe si sa ma confrunt cu adevarata lungime a unui bazin olimpic.

Date: aici

26 decembrie- Sala cu de toate

Nu a fost deloc usor sa gasesc o sala deschisa pe la Bucuresti, unde sa pot intra cu 7cardul, dar pana la urma am gasit-o la Piata Unirii. Si sala a fost destul de animata pentru niste zile in care oamenii ar trebui sa fie plecati pe acasa. Faptul ca nu avea sauna mi-a dat suficient timp sa trec prin tot reportoriul de exerciitii pentru spate si genunchi si daca mai stateam si la sauna si bagam si 5km pe banda, imi trebuiau sigur vreo 5 ore. Cum ii ziceam lui Radu, asta e timpul meu de all inclusive + geniessen la sala.

27 decembrie Zboara fluture zboara daca reusesti sa nu te scufunzi

Nu stiu de ce s-a gandit Bogdan ca ar fi cazul sa facem saltul la fluture. Probabil doar pentru ca maine sa am cea mai buna zi a mea de cand merg la bazin.

27 decembrie Zwift Workout Flandres Sprints

Desi nu am vazut desfasuratorul sesiunii de antrenament imi era clar ca o sa doara, caci la sprint nu sunt deloc buna. Dar daca nu suferi putin nici nu ai cum sa cresti. Cu alte cuvinte trebuie sa insisti si cu punctele tale slabe si sa lucrezi pe ele. Cele 10 intervale de 20/40 nu mi s-au parut chinuitoare, poate pentru ca m-am obisnuit deja cu ele. Dar preludiul lor, respecti 1 min la 150% FTP mi s-a parut groaznic. Probabil si pentru ca recuperarea era la 80% FTP si oboseala se strangea usor, usor.

Date: aici 

28 decembrie- Cand descoperi butelia ascunsa de oxigen

Imi place la nebunie perioada asta a anului in care este liber peste tot, pe strazi, la sala si inclusiv la bazin. Si diminetile acelea in care simti sub talpi podeaua calda si usor rugoasa, cand privirea se scurge in lungul luciului de apa pe care pare ca nu se misca nimic, cand sala e inca in semi-obscur singurul zgomot care se aude e respiratia ta din ce in ce mai accelerata pe masura ce sangele se pune in miscare, acelea sunt dimineti bune. Magia dureaza doar 2-3 minute, caci de regula in jur de 8.05 luminile se aprind una cate una si oamenii de la vestiare incep sa vina unul cate unul. Contactul cu apa e mereu diferit, caci nu sunt doua zile in care apa sa aiba aceeasi temperatura. Si apoi incepe datul din brate si lucrul la sadirea temeliei relatiei intre mine si apa. Bazinul de 50 m lungime nu ma mai sperie, caci respiratia se aseaza lin la fiecare 3 brate, adancimea de 2m nu imi mai genereza nici ea vreo teama. Doar ca evolutia mea e mult mai lenta decat imi doresc so rabdarea nu a fost niciodata punctul meu forte. 

Dar astazi profitand de bazinul liber am primit un boost de incredere din progresia de 100, 200 si 400 m care mi-a iesit fara labe.

29 decembrie - Sa adunam bazine

Cum momentan entuziasmul meu pentru inot e pe un trend ascendent, insist pe treaba asta si profit de zilele acestea libere, in care e liniste si la bazin, pentru a beneficia de cateva sesiuni linistite, eu cu culoarul meu. Incerc sa strang bazine si anduranta momentan, doar pentru a mentine sus nivelul de incredere. Dar incep sa simt ca e nevoie si de altceva. Acel ceva la care cred ca sunt deficitara in toate sporturile pe care le practic/ le-am incercat- tehnica. Gandurile de la bazin si discutiile cu Radu de pe aceasta tema ma fac sa trag niste concluzii, dar despre asta intr-o postare viitoare 

29 decembrie Un Postavaru de seara cu Hoinarii si tot neamul lor

A fost prima urcare nocturna in Postavaru si desi initial eram sceptica, pana la urma a fost bine. Scepticismul meu era legat de faptul ca seara partiile or sa fie muncite dupa o zi intreaga de schi, dar am prins urme bune de ratrac si am facut un trenulet frumos pana jos. Asta dupa ce ne-am facut norma de prajituri la cabana la Postavaru.

Date: aici

Trupa la plecarea in tura (by Radu)

Vanand desenele lui Radu (by Monica si Stefan)

Detaliu din efemera opera de arta numnita Hoinarii (by Monica si Stefan)

Pregatiti de coborare (by Radu)

30 decembrie- Sala si bazin

Poate tocmai pentru ca am tot bazinul pentru mine imi dau seama ca in felul asta nu o sa ajung mai departe decat eram pana acum si ca da, desi e fain ca pot lega bazine, tot prost le leg, asa ca e timpul pentru ceva studiu individual si exercitii specifice: pozitie, alunecare in apa, cum tragi, cum te recuperezi, cum respiri...ma simt coplesita de toate aceste detalii.

31 decembrie Postavaru Morning Glory inclusiv varful

Prima data pe sezonul asta cand ajung pe varf. Astazi e ziua perfecta. Linistit si fara vant, cu partiile bune. Urcam fiecare in ritmul nostru si la statia superioara a cabinei dam de un Suca inghetat. Ne lalaim mult in zona varfului pentru poze si ora 8.45 ne gaseste in drum spre casa. Dupa numarul de schiori de la gondola se anunta partii pline asa ca ne retragem acasa si ne umplem ziua cu...munca.

Date: aici 

31 decembrie Hikevelion la Bunloc cu clatite si vin fiert

Desi nu sunt vreun fan al revelionului si as putea la fel de bine sa dorm, ma.las totusi mobilizata de Radu sa fac ceva, respectiv sa urcam undeva. Stim sigur ca nu vrem sa urcam pe mainstreamul numit Tampa, desi de acolo ar trebui sa se vada fain. Doar ca locurile acelea cu view sunt putine si ele vor fi, mai mult ca sigur, pline. Postavaru ar fi urmatoarea optiune, dar si acolo se anunta lume. Multicica pentru platforma mica de pe varf.

Ar mai fi Magura Branului, dar perspectivele sunt oarecum limitate si presupune si destul de mult de condus pana acolo. Deci ce e rezonabil de aproape si pustiu? Bunlocul pare o optiune buna. Odata ce avem locatia, pentru a indulci asteptarea planuim un dezmat culinar cu clatite si vin fiert. Singurul hop e ca nu avem faina in casa si nici vreun magazin deschis pe 31 seara, care sa vanda mai mult decat tigari. Dar avem prieteni buni in Brasov, asa ca in drun spre Bunloc ne oprim pe la Claudia, cat sa luam niste faina, sa definitivam compozitia si sa o luam la sticla.

In parcare la telescaun descoperim ca nu suntem singurul grup cu gand sa urce la Bunloc, dar alegem rute diferite, noi mergand pe poteca marcata cu TR. Ne oprim in culme si ne instalam cele doua primusuri si cum compozitia facuta e cam lipicioasa ne umplem tot timpul pre* si post revelion cu ele. Ies insa vreo 10 bucati, salvate de o dulceata de visine home made si iaca asa, am trecut si 2019, cu zapada scartaitoare, clatite si focuri de artificii pe fundal.

Date: aici

by Radu