2 februarie - Prima suta pe anul asta
In Brasov se anunta 4 zile cu temperaturi de 10 grade, dupa care iarna revine. Din pacate luni si marti nu vad nicio sansa de zile/ ore libere, astfel incat singura optiune e sa profit la maxim se weekend si sa invart rotile cursierei. Radu lasa si el muntele pentru asfaltul uscat, asa ca ne lipim de tura baietilor de pe Rouleurs spre Baraolt. Desi am fost 10-12 oameni, s-a mers in pluton si am stat mereu la cutie nu mi-a fost usor. Prima ora si jumatate pana in Baraolt am mers ca o floricica mai alea ca am stat in banca mea pe fiecare urcare caci sprinturile nu sunt specialitatea mea.
Intoarcerea insa a foat dureroasa si am muncit pentru fiecare deal. Platul a fost ok, cu exceptia bucatii Bod- Sanpetru unde mereu se termina gazul, dar urcarile scurte m-au secat. Stiu ca trebuie sa slabesc si mai stiu ca trebuie sa mai strang ceva kilometrii pana plecam in Spania, cat sa se simta fain experienta pedatului prin Andaluzia.
Date: aici
3 febuarie -Ieri suta, astazi suta, aka Social Ride cu oamenii de pe Rouleurs
 |
| Credits, baiteii de pe Rouleurs |
Dupa tura de ieri deja ma gandeam cu vadita ingrijorare la cea de astazi, insa Radu ma asigura ca astazi se va merge mult mai usor. Si cam asa a fost pana ce am plecat din Sfantu Gheorghe. Pe urcarea spre Ilieni s-au dezlantuit oamenii, iar eu, cu ale mele 66 de kg si wati putini am ramas de caruta. Si totusi strang din dinti si merg cu baietii pana acasa, asta dupa ce am mai facut un ocol prin Bod si Codlea. Portiunile in care mergeam frumos, la ritm conversational, au fost fragmentate de portiuni in care tineam cu dintii de roata celui din fata, mai ales pe bucata Halchiu-Codlea si apoi Codlea-Brasov. In orice caz, a iesit un antrenament pe cinste, care pe mine m-a scos in afara zonei de confort si m-a convins ca datele de putere la care ma hlizeam peste iarna creeaza dependenta si e momentul sa investesc intr-un power POD.
7 februarie- Zwift Workout Absa Cape Epic Workout Series #6
Pe scurt 3 seturi de 8 x 30 sec 170% FTP cu 15 sec recovery. Intre ele 10 minute generoase de recuperare.
Pe lung: seturile principale au durut tare. Din primul nu am inteles nimic, a fost failed complet.
Mi-am dat doua palme si am zis sa o iau metodic: acceleram progresiv, ca doar e un workout de MTB pe primele 15 secunde, incerc sa tin puterea in parametrii 10 secunde si ultimile 5 secunde, cum da Dumnezeu. A fost ok.
Al treilea set am pornit motivata sa dau tot ce-i mai bun, mai ales ca am vazut ca strategia merge. Si a fost perfect.
Super ok leaderul, omul atent cu sfaturi si incercand sa implice oamenii in timpul intervalelor de recovery, foarte ok atmosfera in pluton. Daca mai prind antrenamente de la ei, am sa mai incerc.
Date: aici
9 februarie Campina- Urlati cu Andrei
Pentru tura de azi am fost foarte nehotarata. Ma tenta cu siguranta o iesire cu cursiera, mai ales ca stiam ca Andrei are de gand sa mearga in zona Campina- Ploiesti- Urlati dar jucam un joc periculos cu soarele si temperaturile. Pe scurt, se anunta destul de frig si daca prognoza de soare glorios nu se adeverea, atunci aveam sa mananc frig pe paine. In egala masura la munte aveau sa fie baie de soare si acolo mergeam la sigur. Decizia nu a fost usoara, dar faptul ca pana la urma Radu mergea la schi si eu ii promiaesem deja lui Andrei ca il insotesc, au transat rapid dilema. Orice zi primavaratica trebuie exploatata, mai ales ca de marti se reintoarce iarna. Si genunchii trebuie protejati, mai ales acum, la sfarsit de sezon.
Asa ca incerc sa inghesui pe bicicleta un set suplimentar de haine si ne facem planul sa ne incepem tura cu o pauza de cafea si ceva dulce, cat sa se faca ora 11, sa se ridice soarele pe cer si sa ma inmoaie frigul. Ora aceea de stat la povesti in fata unei cafele a cazut foarte bine, mai ales ca in tura am mers de regula solitari. Stiu foarte bine ca Andrei isi are ritmul lui, planul lui de antrenament si o anumita rutina/ un anumit stil de mers dat de concursurile de triatlon pentru care se pregateste, incat nu are sens sa ne perturbam reciproc si sa incercam sa ne sincronizam sa mergem la plasa. Pe asta o pastrez pentru turele cu Radu :).
Dupa ce nimerim corect iesirea din oras si ne asternem la drum intins viata e frumoasa caci capucinno-ul joaca in sistem. Clar e mai frumos pe munte, fara gunoaiele de pe marginea drumului, dar imi place mult si invartitul asta metodic din pedale, miscarea rotunda si asteptarea primaverii.
Bucata pana in Plopu s-a scurs incredibil de repede. Moralul e sus, asa ca ne tinem de plan si urcam si la Seciu. Nu sunt convinsa daca sa merg sau nu anul asta la RGT, simt ca trebuie sa ma mai antrenez ca sa imi bat timpul din 2017. Sau sa mai slabesc:).
Seciu vine, Seciu trece, Boldesti Scaieni si apoi ceasul ne conduce pe drumuri secundare judeteanul spre Varbila. Gata cu urcarile scurte si abrupte. Acum o sa urmeze o urcare lina si lunga pana in capat la Telega. Asa ca oprim pentru o pauza de alimentare, singura din tura de altfel. Desi viteza scade, incerc sa ma concentrez pe cadenta si ochii au timp sa indentifice cateva case vechi si frumoase care au supravietuit timpului si schimbarilor.
Campina nu s-a schimbat deloc. Aceleasi drumuri rupte si navigat printre gropi. Sincer as opri in Poiana Campina pentru ceva mancare, dar ne cam alearga seara, asa ca ne multumim cu niste infuzie de zahar de la Haribo si ii dam bice. Cea mai frumoasa portiune din acest final de zi cred ca a fost linia dreapta dintre Filipesti si Buda/ Centura de Vest, un time trial cu vant prielnic care a compensat totusi picioarele obosite. Desi nu imi doream sunt nevoita sa sar peste cumparaturi caci am de prins un tren spre Brasov, asa ca ajung acasa cu foamea la cote maxima, burta goala, deficit caloric, picioare obosite si totusi nu regret orele petrecute in sa. Maine si luni e timp si pentru munte
Date: aici
10 februarie Seara de duminica in Saua Strunga si firn de primavara
Cum.tura lunga de sambata s-a lasat cu picioare grele, tare imi era ca nu o sa pot tine pasul cu baietii de pe Rouleurs care aveau in plan o tura lunga spre Plaiul Foii. In schimb la munte e vreme impecabila, cald, soare glorios si firn de primavara. Asa ca punem in aplicare un plan mai vechi, acela de a dormi si iarna la refugiul din Saua Strunga. Vara ii calcam de mai multe ori pe an pragul, dar mereu suntem pe fuga. Ajungem la lumina frontalei si plecam cand se crapa de ziua. Am vrea sa stam.putin, la o poveste, la o gluma, sa ne bucuram in tihna de mirosul de lemn, de atmosfera calda, de un apus si de un rasarit.
Asa ca ii corupem si pe Lili si pe Dani si pornim in formatie de 4 pe forestierul plin de gheata de pe Valea Bangaleasa. Aveam in minte sa urcam pe piciorul marcat cu TR spre Bucsa si apoi sa urmam matematic culmea, cautand in stanga si in dreapta pante cu firn.
Prima suta de metri diferenta de nivel a fost in mod cert cea mai grea, cu echilibristica pe portiunile de pamant, radacini ori muchi, caci de poteca nu te puteai atinge. Te punea la orizontala fara drept de apel. Apoi a inceput sa apara zapada pe firmamanet si undeva pe la jumatatea urcarii ne-am suit si pe schiuri. Baietii au gasit cateva pante foarte faine, cu firn de primavara si ne-am facut plinul cu coborari scurte, dar care mergeau fara probleme puse pe repeat. Cum e inca iarna si noaptea vine devreme, ne facem culcus in refugiul primitor din Saua Strunga. A doua zi vom cobori separat: eu si Radu pe schiuri pe Valea Bangaleasa, Dani si Lili pe unde am urcat
Date: aici
 |
| Noapte de duminica in Saua Strunga, by Dani Rosioru |
11 februarie - Cand picioarele se plang ca nu mai pot, le minti cu o cafea
Cum mi-au mai ramas cateva ore libere pana sa incep munca (asa-i cand incepi la 12.00), ma mobilizez sa ies si la o tura scurta de cursiera. Dupa un weekend activ, tura nu intra prea usor, dar o cafea rezolva mareu problema.
Date: aici
14 februarie- Zwift Workout L'Etape du Tour Warm UP
Asta a fost un antrenament usor, in care mai mult am trecut prin fiecare zona de putere, pentru a ne da seama cum se simte, ce nivel de efort implica etc.
Date: aici
20 febuarie- Zwift Workout Ramp of 30s repeats with 60s reset
Asta a fost un antrenament greu care ma bucur ca mi-a iesit in final. Cu puteri generate din ce in ce mai mari si perioade egale de odihna, oboseala se acumula rapid. Tot el a dus insa si la agravarea simptomelor de tendinita de la antebratul drept, cu care m-am pricopsit dupa tura din Iezer. Fapt ce e dea dreptul ingrijorator, caci pune sub semnul intrebarii concediul nostru in Spania. Vineri insa ma duc la doctor.
Date: aici
Update: m-am ales cu o orteza + antiinflamatoare si deja am simtit ca nu mai e cazul sa intreb de cantonament. Acasa reconfiguram concediul.
Update 2: medicamentele si orteza isi fac treaba, asa ca speranta reinvie.
Update 3: pana la urma a fost excelent pe Felt si dupa doua zile de chinuiala cu orteza, am renuntat si la ea.
0 comments:
Trimiteți un comentariu