Florar de Brasov 2017

3.05 Magura Branului-descoperire

Ar fi trebuit sa fie o aventura din timpul saptamanii si am carat dupa noi si sac de dormit si sateluta, dar pana la urma s-a transformat intr-o plimbare de final de zi. O plimbare foarte frumoasa, in care am descoperit un loc nou, mai precis Magura Branului. Pentru a face cat de cat un circuit am lasat masina in Pasul Predelut si am incercat sa gasim o poteca spre culmea magurii. Am boschetarit ceva, inclusiv pe un fagas abrupt pe care s-au tras busteni mai demult, de am ajuns sa merg in 4 labe, dar pana la urma s-a aratat la fata si poteca cu pricina. De acolo a fost simplu. Poteca ne-a scos negresit in marcajul BR care vine din Bran, Bucegii ne-au suprins, caci pareau din unghiul acesta extrem de aproape, inaltandu-se ca un zid in fata noastra, iar apoi muchia ne-a rezervat o plimbare frumoasa pana ce am ajuns in partea cealalta, fata in fata cu Craiul. Aici am gasit o platforma excelenta ca loc de bivuac, doar ca era batuta de vant din toate partile, asa ca am amanat pentru o data ulterioara atat bivuacul, cat si explorarea marcajului pana in Magura. Dar vom reveni. Candva, intr-o noapte de vara fara vant, mancand cirese, privind apusul, iar mai apoi numarand stelele.

Date: aici 

Creasta Craiului dintr-o perspectiva ce te unge la suflet

Gasind o poteca buna (nemarcata) la coborare

4.05 Solomon-Stejeris

Prin Brasov tot ploua. Putin si des, cat sa tina potecile ude sau chiar noroioase. Cand prinzi 2-3 zile uscate la rand, e clar: iesi cu MTB-ul. Stejerisul e unul din traseele mele preferate si am lasat multi kilometri sub talpa adidasilor pe acolo. Mai putin sub roti, caci desi in cea mai mare parte e o placere sa te dai la vale, are cateva bucati mult prea tehnice pentru mine, carora nu le dau de cap neam. E adevarat ca nici mersul singura nu ajuta. Urc clasic pe drumul de la Pietrele lui Solomon, apoi cobor in Poiana Mica si apoi prind poteca larga de pe Stejeris. 

Date: aici 

11.05 Cand intreci masura (Tampa si Stejeris in alergare)

Si eu si Radu aveam in minte o alergre. Eu mai cumpatata, Radu mai heirupista. Evident ca Radu ma corupe si se strang cat de un semi. Chinuiti, ultimii 6 km mai mult mersi, semn ca am intrecut masura.

Date: aici 

12.05 Plimbare pe Tampa cu Marco si Estele

3 seri au stat la noi Marco si Estele. El italian, ea din Catalunia. S-au intalnit pe drum si au decis sa pedaleze o perioada imprena. Au fost probabil cei mai fun cicloturisti pe care i-am gazduit ever. Imi e greu sa spun ce a facut ca cele 3 seri sa fie atat de placute. Poate firea lor deschisa, poate serile lungi care ne gaseau pe toti in jurul mesei, gatind, macand, facand schimb de retete, degustand. Poate masina de facut paste pe care Marco o cara cu el si pe care a folosit-o inca din prima seara pentru niste tagliatele superbe si delicioase. Sau chitara mica ce colora auditiv miezul zilei, in care Marco, pe veranda, cu o cana de cafea in mana canta ceva, in timp ce eu lucram. In ultima seara ii corup la o plimbare pe Tampa, la semnul cu Brasovul pe care Estele l-a remarcat inca din prima zi. Speram ca mai am cativa asi in maneca cu Dupa Ziduri, Turnul Alb, Promenada si de ce nu cu traseul pe Tampa. A fost o plimbare la fel de placuta ca si zilele petrecute impreuna. Vorbind cu Estele despre cate in luna si in soare (ca fetele) si trecand alaturi de Marco prin toata Italia de la nord la sud, si schimband impresii despre sunetele atipice din limba romana, radacini lexicale comune in italiana, romana si franceza, neratand nimic de la modificari linvistice in franceza si pana la denumierea leurdei in italiana sau a licuricilor in spaniola. Seara o incheiem cu o mamaliga autentica si un gris cu lapte, innobilat cu stafide si cu topping de rubarba ramas din seara anterioara. Pana sa vina Marco de la piata cu o legatura de rubarba nu am luat seama la ea, desi era plina piata. Acum pazesc o oala in care fierbe prima dulceata de rubarba ever. Si pare buna. Marco, pasionat de gatit si agricultura ecologica a adus in mod cert un plus de savoare zilelor petrecute impreuna, iar Estele cu firea ei mereu vesela, un plus de culoare.

Date: aici 

Crema de vanilie home made cu topping de rubarba si mere

Clasica mancare de linte a lui Radu

Paine adevarata, branza de burduf in scoarta de brad si alte delicatese locale

Pe spatele telefonului lui Estele, un mesaj sugestiv, amuzant, agramat, dar de succes

Paste home made

Si pregatiti pentru noi kilomnetri prin secuime

13.05 Crucur cu sculare matinala la 6 dimineata

Foreca anunta ploaie incepand cu ora 10. Tot weekendul. Treaba pare compromisa, dar nu e panica. Sambata si duminica avem program de zugraveala in Racadau. Asa ca poate sa ploua. Totusi, ca sa nu zicem ca a trecut weekendul pe langa noi si ne-a prins cu bidineaua in mana, ne mobilizam in mod exemplar sambata la ora 6.30 pentru o urcare matinala in Poiana. Ma mir si eu de mine cu cata usurinta m-am sculat, chiar inainte sa sune ceasul. La 6.30 in cea mai deplina liniste ies pe usa. Asteptam cumva cu nerabdare sa ies pe poarta, in orasul inca netrezit, pe forestierul de la Pietrele lui Solomon absolut pustiu. Eu, invartind ritmic la pedale. Nu trag de mine. Drumul pana in Poiana Ruia e lung, eu dimineata functionez doar 75% (celalalt sfert inca doarme) si vreau cumva sa ma bucur de clipa asta de liniste universala. Hai ca o iau pe aratura. Inainte de a intra pe Drumul Rosu ma intalnesc cu o caprioara deloc sfioasa, pe Drumul Rosu cu un iepure, iar cand intru pe Crucur ma suna Radu care era si el pe finalul urcarii si coboram impreuna, motiv bun pentru mine sa mai exersez una alta. Acasa, Marco ne asteapta cu o omleta cu urzici, mai mancam si ultimile bunatati din frigider, oamenii se astern la drum si eu dau o fuga pana la piata pentru alte chestii gustoase.

Date: aici 

16.05 Bod- Halchiu - Codlea, cu Suzi

Initial aveam in minte un plan frumos spre Sfantu Gheoghe, dar o sedinta prelungita pana aproape de 7 fara un sfert m-a facut sa reconfigurez. Pe la Colonia Bod ma intersectez cu Suzi care venea din sensul opus, asa ca mergem impreuna spre Halchiu si apoi Codlea, vorbind cate in luna si in stele. Radu a fost dezamagit cand a aflat ca nu am mers la trena si am pierdut vremea in modul acesta, atat de feminin de a face tura.

Date: aici 

17.05 La cules de muguri de brad- prospectiuni

Iarasi plec pe la 7 de acasa, de data asta dupa un drum la piata in cautarea rubarbei pentru dulceata. Tura se inscrie pe acelasi fagas culinaro-organic, caci la ultima alergare am vazut ca bradutii de pe Tampa au inmugurit bine, asa ca m-am gandit sa dau o urcare pe Valeaa cu Apa si apoi o coborare spre oras si sa investighez problema. Avem si prima recolta. Coborarea merge nesperat de bine pana in Saua Tampei, dar de acolo nu prea mai am timp sa merg spre La Iepure, asa ca o iau direct spre Racadau si Dobrogeanu Gherea. Mai asteptam socul si delicatesele de primavara sunt complete.

Date aici 

Prima recolta

23.05 Fuga cu noaptea 

Ma bag la o tura lunga de cursiera spre Sfantu Gheorghe si ma cam alerg cu noaptea.

Date: aici 

24-25.05 Ceaiul de la ora 18.00 si cafeua de dimineata...la Batrana

Aproape vine vara si noi inca mai pregetam pe acasa in timpul saptamanii invocand scuze de genul: ploua, e frig, e prea frig, nu se mai incalzeste odata etc. E totusi timpul sa luam taurul de coarne, caci presimt ca vara o sa treaca in ritm de InterCity pe langa noi. Radu zice ca vrea sa isi faca zob muschii pentru ProPark, asa ca lasam bicicletele acasa si plecam la trekking. Radu in ritm alert, eu cu Ionut in ritm de povesti spre Batrana. Urcam integral pe PR pana la Refugiu si putin suprinsa de lejeritatea traseului, fascinata de frumusetea si linistea Bucegilor pe inserat la mjloc de saptamana, imi incoltesc in minte noi idei. Apusul nu e spectaculos, dar sufletul meu se simte bine, papilele gustative sunt si ele fericite dupa o masa copioasa la refugiu si spatele meu apreciaza confortul noii saltelute de la Therm-a-rest.

Noaptea se anunta a fi friguroasa, dar de data asta am avut hainele potrivite la mine si nu a fost nimic de speriat.

Cobram matinal spre masina si la ora 9.00 sunt la munca. Secretul unei seri la peste 2000 m il tin pentru mine sau il ascund pe blog intre prieteni.

In Poiana Gutanu

Directii

Apus la Batrana

Date: aici si aici 

28.05 Pana prostului fara pompa la el

Plec pentru prima data sa explorez forestierul din Noua, de la Zoo, care merge spre Timis. Aveam de gand sa urc apoi la Bunloc si sa cobor pe TR dar uit acasa pompa. Imi dau seama pe drum, insa decid sa nu ma intorc dupa ea. Care e posibilitatea sa fac pana tocmai acum, avand in vedere ca nu am mai facut pana din toamna anului trecut? Pai maxima cand nu ai pompa la tine. Pana se produce cand coboram in Timis. E brutala, roata fata e desumflata in 2 minute. Profit de faptul ca Radu nu avea in plan decat o tura scurta de alergare pe Tampa si il rog sa vina sa ma recupereze.

Date: aici

29.05 Cel mai lung drum la spalatorie

Azi aveam in plan sa ma duc sa spal Simplonul, ca sa il gaseasca Em curat pentru ProPark. Doar ca in drum spre spalatorie merge si o tura, nu-i asa? Desenez ceva care sa ma scoata cat mai aproape de spalatorie. Cristian nu e suficient de aproape, asa ca ajutandu-ma de Strava heat map duc drumul pana la intrarea in Brasov. Iese o tura nefericita, singura portiune faina fiind continuarea Stejerisului pana in punctul in care traseul de la Bike Race coboara spre Poiana Aviatorilor. De acolo drumul era ba bolovanos, ba noroios, ba afanat de rotile motoarelor de enduro. TR spre Cristian nu imi spune nimic. Insa aventura incepe dupa Cristian, cand intru pe o retea de drumuri de exploatare cu muult noroi, ma rafuiesc cu o javra si cu stapanul ei si (ma) sperii de 2 mistreti. Scap teafara, dar promit sa nu mai calc pe aici caci locurile nu mi-au spus nimic. Intr-un final, cu ultima geana de lumina intru si in Brasov si opresc si la spalatorie

Date: aici