Avand in vedere ca in Norvegia de coasta muntii si marea merg mana in mana, ne-am adaptat si noi si dupa 3 zile de munte, am mers sa ne bagam si noi picioarele in Marea Nordului.
Bine, baietii au inceput inca de la Andalses, cand aseara au facut o prima baie infrigurata in apa de 14.5 grade. Pe mine nu m-au convins, dar erau cativa oameni care pareau sa aprecieze apa rece, printre care si 2 nemtoaice care faceau van life si care l-au incurajat pe Marius sa intre in apa.
3 septembrie- Alesund beach hike
La Alesund in schimb am gasit soare si o apa cu 0.3 grade mai calda. Mi-a placut mult plaja de acolo, micuta, cu putin nisip, cu multa iarba tunsa stil gazon, cu bancute si mese. Cat timp baietii se scaldau, eu merg sa explorez locurile si ochiul nu ma insala, caci gasesc cu usurinta un luminis cu o banca si cu loc exact pentru cele 2 corturi ale noastre.
Apoi plecam cu totii sa exploram stancile din zona, care ascund tot felul de mici comori precum alge care se misca in functie de curent, scoici lipite de stanci si in ochiurile de apa lasate in urma de flux/ reflux, niste moluste rosii - grena pline de apa. In plus mai e si un fel de parc natural, plecand de la niste tunuri abandonate pe acolo, continand un loc de joaca pentru copii si alte atractii cu care ne ocupam jumatate de zi.
 |
| Atmosfera de vacanta pe plaja din Alesund. Copiii erau nemti si francezi |
 |
| Un alt loc de cort reusit |
4 septembrie - Alesund si Acvariul atlantic
Dimineata ploaia incepe la fix dupa ce strangem calabalacul si ajungem la masina. Cum toate chestiile interesante de la Acvariu incep dupa ora 13, ne adaptam si incepem dimineata cu o plimbare prin Alesund. E frig stam cu gecile pe noi, hoinarind prin oras cat sa treaca dimineata.
Cum nu ai prea multe drumetii de facut in zona, decidem ca merita sa intram cu totii la acvariu si a fost fara indoiala o decizie inteleapta. Pe langa organizare, interactivitate, jocuri, aplicatii practice, pestii atragatori etc, daca il vizitati dupa-amiaza prindeti si programele de hranire la pestii atlantici din acvariu (unde un scafandru face spectacol dand de mancare la pesti), la vidre, pinguini si foci. Si nu e vorba de o simpla procedura in care un angajat al acvariului arunca niste mancare in apa, ci de un mic spectacol in sine, in care pe langa hranire se spun povesti despre viata acelor animale (cele din captivitate dar si cele din mediul natural, despre povestea fiecarui membru din acvariu, temperamentul lor etc). Asta se intampla evident in norvegiana si engleza, angajatii interactionand in egala masura cu animalele si cu vizitatorii
Pe seara ne mutam din nou in Andalsnes, pentru ca tot acolo pare sa fie cea mai buna vreme si dormim la locul nostru de langa plaja.
5 septembrie- Rampstreken (Andalsnes)
Sentimentul de sfarsit de vacanta pluteste deja in aer. Marius cu siguranta tanjeste deja dupa socializare si copii. Eu tanjesc dupa mai multe zile in tara asta faina si pline de experiente.
Facem o ultima drumetie la un punct de belvedere situat la 500 m deasupra orasului, traseu care se strecoara pe o poteca abrupta, cu radacini si trepte de piatra slefuite de serpasi. Norvegienii se mandresc cu multe trasee de acest gen, dand impresia ca au angajat echipe intregi de serpasi ca sa le imblanzeasca muntii de piatra.
Radu gaseste metoda ideala sa il motiveze pe Marius sa urce. Ii da ceasul lui si il pune sa faca lap-uri legat de durata in care va reusi sa urce elevatii variabile intre 30 si 50 m diferenta de nivel, iar noi facem pariuri, incercand sa estimam mereu timpul fie prea mult ca sa il motivam, fie putin cam optimist, ca sa il motivam sa se depaseasca.
In orice caz, se strange un antrenament bun pentru MPC kids.
Cu energia consumata, luam kilometrii sub roti si usor, usor, intram in zona plictisitoare a Norvegiei.
6 septembrie- Scurta tura de canoe in Suedia
In incercarea de a face drumul de intoarcere catre Malmo cat mai "digerabil", noi adultii ne-am gandit sa facem o oprire in Suedia pentru o plimbare cu canoe. Genul acesta de experienta era oricum pe lista noastra, iar pretul pentru o canoe de 3 persoane era foarte ok comparativ cu pretul pentru 2 caiace. In Norvegia nici gand sa gasim un canoe, acolo genul acesta de ambarcatiune nu pare sa fie populara, caiacul fiind "rege". Dar in Suedia optiunile sunt mai ample, avem de ales intre SUP, caiac si canoe.
Seara anterioara o petrecem la niste adaposturi de pe o insula pe care se ajungea pe o poteca de lemn iar nimerirea locurilor pe intuneric a prespus o doza buna de necunoscut. Locul a fost fara indoiala original, si provocarea serii a fost sa ridic cortul nostru Quechua Quick Hiker caruia ii trebuie cuie pentru ancorare intr-un adapost cu podea de lemn, dar paianjenii de peste tot si tantarii aferenti combinatiei de balta si padure nu mi-au dat prea multe optiuni.
In cort, protejati de insecte am dormit chiar bine si am plecat inainte ca centrul de vizitare din apropiere sa se deschida, astfel incat prezenta noastra a trecut aproape neobservata.
Am mai condus vreo 2 ore pana la centrul de inchirieri, dar la fata locului problema s-a dovedit aceea ca noi am ales canoe, Marius voia caiac, de unde motiv de tantrum si oricat ne-am sucit in barca aia nu am reusit sa ne intelegem. Insa am gasit un loc idilic de cort in Suedia, ca macar seara sa fie cum trebuie si sa spele nervii de peste zi.
Ultima zi avea sa fie dedicata Muzeului Tehnic din Malmo, un muzeu pe care vi-l recomand pentru copii, avand in vedere ca intrarea e doar 30 lei pentru adult, iar copiii au accesul gratis.
Vacanta se sfarseste in acelasi hotel de langa aeroport unde am reusit sa facem prima sauna in 3. Nu de alta, dar in Romania si prin tarile limitrofe, nu ai nicio sansa sa ii faci pe oameni sa inteleaga ca sauna nu o sa faca rau unui copil sanatos de 8 ani, nu de alta, dar altfel totii copiii din tarile nordice si din Germania ar fi deja pe duca.
Cum am terminat deja cartea "Cei ce sunt iubiti" (pe care o si recomand, nu va lasati mintiti de titlul ei, nu este o poveste siropoasa de amor), iar revista din avion e complet neinteresanta, gandurile hoinaresc in 2 directii: in ce format si mai ales cand ma voi intoarce in Norvegia. Stiu deja ca vom reveni alaturi de Marius, dar parca eu as tanji dupa o tura solo, cu Radu sau cu prietenii. Si deja mi-e frica sa nu o iau pe urma finilor nostrii, Monica si Stefan, care au facut o mica obsesie cu Norvegia. Nu de alta, dar lumea e mare si sunt multe locuri de vizitatat si multe lucruri de experimentat.
0 comments:
Trimiteți un comentariu