sâmbătă, 30 septembrie 2006

Retezat de vacanta


Pentru cineva aflat la 9000 km departare, cu care n-am ajuns sa urc nici macar un delusor dar care mi-a dat aripi sa zbor....spre Retezat. Am ajuns acum acolo si am urcat alaturi de Radu principalele varfuri, am baut apa din multe lacuri limpezi precum cristalul si am vazut niste peisaje de vis.


Remarca: pentru ca nu poti vorbi de Retezat fara a vorbi de lacurile sale sub fiecare fotografie a vreunui lac am postat si cateva cuvinte si cartea lui P. Decei, "Lacuri de munte". Acolo veti gasi descrieri amanuntite, schite ale lacurilor si fotografii.

...Candva...intr-o zi de 13 martie cineva ma intreba despre situatia cabanei Baleia si navigam pentru prima oara pe internet cautand informatii despre Retezat.... o comoara de munti despre care nu stiam mai nimic (in afara de textul insipid din manualele de georgafie). Un an si jumate mai tarziu altcineva imi vorbea cu la fel de mult patos despre Retezat si atunci mi-am pus in gand sa fac in asa fel incat vara asta sa ajung acolo.
"Se spune ca in vremurile de demult, un urias plin de hartag ar fi taiat virful unui munte de pe meleagurile sale. Pornind cu el in spinare sa incheie anumite socoteli de vecinatate, l-ar fi scapat pe crestele inalte, imprastiind grohot de stinci si zavorind multime de ape. 
Asa spune legenda ca s-au format cei mai frumosi munti ai tarii, cu lacurile lor scinteietoare, presarate la tot pasul printre blocuri de stinci; cu piscuri semete acoperite de nori si jnepeni, dintre care rasar mindri batrinii copaci uitati de vremuri: zimbrii.
Sus, in imparatia stincilor, natura a dat salas caprelor negre, iar in codri, uneori de nepatruns, a pus stapinire asupra tuturor vietatilor ursul cel morocanos, temut pina si de ciobanii ce-si poarta turmele in miez de vara. 
Locuitorii de la poalele muntilor i-au dat masivului numele "Retezat", dupa virful taiat de urias, care apare de jos de la poale semet, impunator si inalt, dar tesit." (P Decei)
Cand? 23-29 septembrie 2006

Cu cine? Eu si Radu.

Ce? Cat mai mult din Retezat
Harta generala a turei

Ziua 1-Duminica: Vulcan-Curmatura Tulisa

....Si aventura incepe undeva in afara hartii, la poalele unor munti de care nu am auzit timp de 2 ani de geografie a Romaniei dar care stau linistiti undeva la est de Retezat ca o poarta de trecere spre imparatia zmeilor : Muntii Tulisa... Ne hotaram din lehamite pentru drumurile forestiere sa incepem din Vulcan si sa strabatem creasta Tuliesei E-V facand apoi legatura cu Retezatul. Popunerea mea de a pleca din Uricani si de a urca spre Curmatura Tulisei cade din start asa ca duminica dimineata, intr-un oras minier prizonier in bratele somnului noi cerem informatii sefului de gara care insa nu avea nici o idee despre potecile de le munte...ca doar nu sunt magistrale CFR. 
O dimineata de septembrie deasupra Vaii Jiului
Toti ne trimit sa intram pe la Campul lui Neag (cel mai apropiat punct de Valea Jiului). Si cand le explicam ca noi vrem prin Tulisa se uita lung si suspicios la noi...intrebandu-se ce ne-o fi apucat. Totusi incet incet strangem informatii: un om ne trimite pe Dealul Babii dar noi nu vrem sa facem atata ocol insa cel putin aflam ca trebuie sa intrebam cum ajungem in stanele din Zanoaga. Asa ca mai informati pornim spre o exploatare miniera parasita unde se depozita steril minier. Aici vedem minunea minunilor : un macaj, TG care insa nu avea nici o legatura cu BR pe care o cautam.Il mai regasim pe 2 pietre si apoi de vreo 2-3 ori prin padure si cu asta gata TG-ul.Prin padure gasim niste ultime inscriptii turistice de genul numele prostilor pe toti copacii din '85-'89. Dupa aceea, desi ma indoiesc de disparitia acestei specii din munti, se pare ca Tulisa a fost crutata. Intram intr-o padure initial deasa orbecaind dupa vreo urma de poteca, pe care o si gasim in 5-10 min ; pe masura ce inaintam spre culmea tulisei padurea se rareste. Soarele isi agata razele printre crengile ce incepeau sa desfrunzeasca si se cuibarea bland in inima copacilor batrani pentru ca la iarna cu mainile tremurande sub promoroaca alba sa poata deschide semineul in care arde cu praf de stele cate o raza aurie.

Cromatica de sezon
Iesind din padurea poteca dispare incet incet si incepem sa batem la picior plaiuri domoale.




Muntii Tulisa
In 2 ore depasim stana Paroseni si vederea ne cuprinde in spate Parangul (E) iar in stanga (S) Muntii Vulcan.

Mai departe ocolind varfurile pe curbe de nivel nu vedem spre est Stanele din Zanoaga si revenim pe culme abia in apropiere de Vf Mic.
Pe unde? 
Cum pe unde? Inainte intotdeauna!
Peste Parang incep sa se burzuluiasca norii iar noi marim pasul ca sa ajungem cat mai repede pe Tulisa. 
Cand cu nori...

Cand cu soare...ca intr-o zi de vara
Dupa ce trecem de o ultima turma intarziata aprovizionam cu apa de la un izvor firav-apa cu multe proteine si passim pe poteca de oi spre vf Tulisa pe care il ocolim prin dreapta lasandu-ne apoi intr-o coborare de 15-20 min spre Curmatura Tulisei unde campam.


Apus vazut din apropiere de varful  Tulisa
Noapte calduroasa de septembrie, aripi frante de vise ce ne mangaie somnul.

Traseul urmat (cu aproximatie deoarece nu am urcat matematic vafurile: Vulcan-Vf Pietrei (1462)-vf Zanoaga (1525)-Vf Oborcii-Vf Mic (1530)-Coasta laturii (1695)-Tulisa (1792)-Curmatura Tulisei (1555).


Marcaj: BR dar ea nu exista pe traseu

* Locuri de adapost: Singurul gasit in traseu ar fi stana din Paroseni, in rest exista stane si spre N si spre S dar la 200-300 m sub creasta. Unele se vad de sus pe vreme buna.

* Surse de apa: In creasta nici una...Jos, la nivelul stanelor izvoare permanente.

* Legaturi: nu exista poteci marcate care sa coboare ; nici in Curmatura Tulisei nu am vazut nici un marcaj desi de aici se poate cobori spre Uricani-conform traseului propus de E. Iliescu in ghidul turistic al muntilor Retezat.

Ziua 2-Luni : Curmatura Tulisei -Taurile Custurii

Azi trebuia dupa planul nostru sa ajungem la Bucura dupa vreo 10-12 h de mers. 
Ziua incepe promitator
Dar nu timpul lung ne-a jucat o farsa ci traseul...Coboram tacticos in Curmatura Fagetelului unde bem si ultima picatura de apa si incepem confruntarea realitatii cu harta. Drumul pe care am venit noi (larg-poteca de oi) coteste catre stanga, noi in schimb conform hartii trebuia sa facem dreapta (pe harta nu exista aceasta bifurcatie de poeci), sa ocolim varful Bilugu Mic prin N iar inainte de Bilugu Mare, spre NV sa prindem inceputul culmii Vacarea. Noua ne-a iesit insa total altfel. Am apucat la stanga, pe poteca de oi care noi suspectam ca duce la vreo stana, am dat de apa, si am continuat inca 15 min pana cand drumul ne scoate in fata unei stane.
Stana din Poiana Bilugului
Asa ca o luam de-a dreptul spre Culmea Vacarea Urcam, coboram apoi spre un drum de tractor (se taie si pe acolo ca in codru), intrebam niste drujbari cat mai e pana sus si ne dau ca timp aproximativ 45 min-1 h. Urcusul prin padure e obositor si marsul fortat e indulcit doar de tufele de zmeura si afine.

Bobitele rozalii statea atarnate de tufele inalte raspandind in jur o mireasma ademenitoare. Asa ca mai mult cu capu-n iarba si mergand din tufa in tufa ne trezim intr-o mare de jenepeni. Un culoar innierbat ne salveaza din jungla spinoasa si ne poarta ocolit pana la mijlocul culmii Vacarea. In fata sta varful Vacarea si un drum luuung pana pe varful Custura.

Culmea Vacarea la inceput impadurita, apoi plina de jenepeni si la final de pietre si bolovani de Retezat ne poarta spre OAU: primul marcaj bun pe care il vedem.

Dar fericirea dispare repede caci suntem pierduti printre bolovani iar enegia e pe terminate. Trecuti de varful Vacarea poteca se desfasoara uimitor pe curba de nivel facandu-ne viata usoara dar la un moment dat se infunda si suntem iar nevoiti sa urcam pieptis spre varful Valea Marii.


Mie imi miroase a Retzat. Tie, Radule?
Poteca (cu marcaj cu tot) pe care am vazut-o abia in saua dintre varful Custura si varful Valea Marii cobora direct de pe varf dar noi nu am vazut cand am plecat de pe Vacarea decat o singura poteca...E ora 19.30 si deja suntem storsi de puteri iar urcusul pana pe varful Custura pare foarte departe. Asa ca vrajiti de 2 tauri linistite ne lasam printre bolovanisuri spre Taurile Custurii (primele lacuri pe care le intalnim din cele peste 80 de lacuri din Retezat) -coiburi de cer innorat daruite de catre un zmeu Ilenei Cosnazene priozniera intr-un turn de piatra ce-si spala chipul frumos cu roua senina stransa in caus in fiecare dimineata senina de vara.


LACUL CUSTURA MARE este asezat in caldarea superioara a piriului Custurii, sub virful cu acelasi nume (2 457 m), inconjurat de un prag glaciar, la altitudinea de 2 155 m, altitudine mult controversata. Suprafata de 2,80 ha, adincime maxima de 9 m. Este accesibil:
- de la capatul drumului forestier de pe Lapusnicul Mare (14 km de la Gura Apei), pe la Gura Bucurii (l ora), prin Saua Plaiului Mic (1 1/2 ore), pe sub virful Custurii, prin saua Marii situata la est de virf, timp de mers 4-4 1/2 ore coborisul din sa luind doar 20 min.
-de la Stina de Riu, pe Riul Barbat, pina la gura piriului Ciumfu si in sus, pina la cascada incintatoare a Ciumfului (poteca marcata) si apoi pe poteca ciobaneasca pina la lacul Ciumfu Mare se fac 1 1/2 ora. De aici, urmarind piriul Custurii si trecind pe la lacul Custura Mica, se ajunge sus, la Custura Mare, dupa un parcurs total de 2 1/4 -2 1/2 ore.
-de la lacul Peleaga, prin Saua Custurii, se fac 2 ore.
- de la Cabana Baleia, trecind pe la Stina de Riu, cascada Ciumfu, lacul Custura Mica, se ajunge la lac in 5-6 ore.
- de la cabana Buta, prin saua Plaiului Mic (l ora), pe sub virful Custurii, Saua Marii (2 1/2 ore) se fac pina la lac 2 3/4-3 ore.

LACUL CUSTURA MICA este asezat in cea de-a doua caldare glaciara a Custurii intr-un peisaj mai arid decit al celui mare, la altitudinea de 2 135 m. In suprafata de 0,80 ha, lacul are adincimea maxima de 7,5 m. Cel mai frumos traseu este insa cel ce pleaca de la capatul drumului forestier (Cabana IF Corea) in sus, pe Riul Barbat, pe la Lancita (2 1/2 ore) prin Stina de Riu (5-5 1/2 ore) si de aici, intrind in poteca ce coboara dinspre Baleia (triunghi albastru), pe care o urmareste pina in poiana de la gura piriului Ciumfu, unde urca sus pentru ca drumetul sa admire caderea ametitoare a apelor peste stincile inalte de 100 m strajuite de departe de jnepeni si zimbri (5 1/2-6 ore). In spate se vad caldarile din Fundul Riului, unde stau ascunse deasupra caderilor de apa, cele doua lacuri strajuite de virfuri semete: Papusa si Taul Tapului. Urca apoi pe poteca ciobaneasca pe la Stina Berbecilor si, tinind in continuare firul piriului, ajunge la lacul inca necercetat CIUMFU MARE (6 1/2-7 ore), situat in cea mai de jos caldare a Custurii. De aici pina la lacul Custura Mica nu mai sint decit 30- 40 min. Timp de mers de la capatul DF Riul Barbat pina la lac Custura Mica - 7-8 ore. De la lacul mic pina la cel mare se fac 10 minute.

Campam pe marginea lacului mic si ne bucuram pentru salbaticia pe care incercam sa o bruiem cat mai putin cu somnul nostru agitat.

* Traseul urmat (cu aproximatie deoarece nu am urcat matematic vafurile: Curmatura Tulisa (1555)-Vf Fagetel (1589)-Curmatura Fagetel-Bilugu Mic (1463)-Bilugu Mare (1764) (in ghidul lui E. Iliescu apar ca Pilugu Mic si Pilugu Mare)-Vf Vacarea (2238 )-Vf Lazarului (2282)-Vf Gruniu (2294)-Vf Ciomfu Mare (2335)-Vf Valea Marii (2340) (sector de trei varfuri asemanator cu Muntele Corabia din Fagaras, ocolite de noi pe curba de nivel)-Taurile Custurii.

* Marcaj : BR si CG (care vine din Uricani pana in Curmatura Tulisa si cel putin teoretic merge impreuna cu BR pana pe vf Custura). Primul l-am vazut in drum spre Vacarea iar al doilea la coborarea de pe Vf. Valea Marii spre saua de dinanintea vf Custura.

* Locuri de adapost: o stana gasita in drum, la 15 min de Curmatura Fagetelului si alte cateva in vale, spre Sud vizibile din aceeasi sa.

* Surse de apa: In creasta nici una...Jos, la nivelul stanelor izvoare, Taurile Custurii-primele lacuri inatlnite in Retezat.

* Legaturi: nu exista poteci marcate care sa coboare; nici in Curmatura Tulisei nu am vazut nici un marcaj desi de aici se poate cobori spre Uricani-conform traseului propus de E. Iliescu in ghidul turistic al muntilor Retezat.

Ziua 3-Marti- Taurile Custurii-Lacul Gales

O dimineata senina ne intampina cand deschidem supratenta. Asa ca impachetam repede si pornim la drum. Aveam un obiectiv clar: Portile inchise.

Si iarasi fortam mana norocului...sa tina vremea cu noi si sa ajungem la Bucura.

Pentru a evita un urcus chinuitor inapoi pe varful Custura cautam cu harta in mana o bresa in sistemul natural de fortarete si contraforturi care sa ne permitem sa iesim mai usor in Saua Custurii. Odata gasit ne angajam in depasirea primei muchii in spatele careia se afla un taram de piatra fermecat peste care domnesc fara echivoc o capra neagra si un tap.
Rege si regina peste un imperiu de piatra
In stanga se pravalesc aproape ca niste pereti abrupturile nordice ale varfului Custura, in fata si spate pante pavate cu pietre, iar in jos valea ce conduce spre Stana din Rau. Urcam a doua muchie si intersectam marcajul TA care coboara spre Stana din Rau si pe care noi il abordam in sens opus spre Saua Custurii de unde pe CG avem de parcurs 200 m chinuitori pana pe Vf Papusa

Purgatoriul Retezatului ma lasa fara respirtaie si ma bucur ca o data ajunsa pe varf pot respira ceata, vant etc, iar la picioarele mele, cuibarite cuminti in gaoacele lor stau minuni de lacuri.

Omul, vrajit de minunile din vale
Urmeaza o coborare accentuata, pe traseu exista chiar si un lant foarte util in drumul nostru spre Portile Inchise, o portiune de 20 min asemenatoare cu creasta Pietrei Craiului dar fara dificultati tehnice. Poteca e bine conturata si chiar bine marcata
Portile Inchise
Odata trecuti prin valmasagul de vant, jenepeni si coltani ferestruiti ne dam la vale spre Lacul Gales. Coborare neasteptat de lunga pentru ca il vedeai de sus si iti imaginai ca in cateva clipe vei zbura ca o frunza tomnatica si vei ateriza pe oglinda lacului. Dar nu e chiar asa....
Lacul Gales
Poposim pe mal, mancam si cuprinsi de inertie (sinonima contextual cu lenea) ne montam cortul in cel mai protejat loc pe care l-m gasit intre 3 bolovani, pe un teren inclinat dar bine aparat. Aici intalnim si primii turisti pe tura asta

La o ora dupa ce l-am ridicat incepe sa ploua si ne felicitam pentru alegerea facuta.

* Traseul urmat: Taurile Custurii-Saua Custurii (2205) (am ocolit vf Custura)-Vf Papusa Mica (2370)-Vf Papusa (2508)-Vf Tapului (2378)-Portile Inchise-Saua Varful Mare (2345)-Lacul Gales (1990)

Scapati din stransoarea caldarii Taurilor Custurii urcam si coboram 2 muchii si intersectam traseul care coboara spre Stana din Rau (TA). Tinand marcajul urcam in Saua Custurii (obarsia raului Barbat) si pe un teren accidentat urcam mai intai Papusa Mica (2370) si apoi Papusa (2508). De aici se vad clar Taul Pelgii sau Taul Ghimpelui cum am mai vazut ca se numeste, Saua Pelgii si vf Peleaga-decanul de altitudine din Retezat.

LACUL PELEAGA, denumit si GHIMPELE iar uneori PAPUSA, este situat in caldarea de sub creasta ce uneste spre vest virful Peleaga de virful Papusa, la altitudinea de 2 112 m. Suprafata  este de 1,70 ha si adincime maxima de 4,5 m.
Putem ajunge acolo continuand pe CG. Daca de pe Varful Papusa alegem varianta de coborare spre Portile Inchise, vom mentine BR. Traseul se angajeaza intr-o coborare abrupta, avem o prima perspetiva spre Valea Rea si spre Taurile acesteia iar in cateva minute si spre Lacul Gales.

LACURILE DIN VALEA REA, in numar de cinci, sunt asezate in caldarea de la obirsia vaii cu acelasi nume, pe patru trepte, ca o salba. Suprafata lor mica si indeosebi adincimea sub l m fac ca din cele cinci lacuri numai unul sa fie important din punct de vedere piscicol, respectiv cel mare situat pe ultima treapta.

Cind umbrele inserarii se intind peste virful Retezatului, culmea ce se lasa incet in preajma lacului capata culori de zenit si coboara adinc in undele lui, aducind cu ea nori purtati de vint prin inalturi. Atunci stai pierdut in cugetari si-ti umpli sufletul cu frumusete fara seaman. Te rupi tirziu din reverie si grabesti la vale pentru ca pina la singurul loc de hodina din preajma - cabana Pietrele - faci 2 ore bune de mers.

In fata se gaseste Varfului Tapului (2378) pe care il ocolim usor spre NE si intram in Portile Inchise care se intind deasupra Taului Tapului (2070).

TAUL TAPULUI este asezat in caldarea ingusta ferecata de vf Tapului, Portile Inchise si Varful Lacului (2305) si suspendata ca o terasa si terminata cu un baraj morenic, de sub Portile Inchise, la altitudinea de 2 130 m.  Lacul are si o mica insula pe oglinda sa aflata mai aproape de malul Sudic.
Adincimea maxima este de 6 m iar suprafata de 2.3 ha. Lacul este accesibil din poteca Baleia-Pietrele, cu abatere din saua Virfului Mare spre stinga, pe creasta, pina la saua din culmea Lancitei. Din creasta pina la lac, pe panta cu grohotis, se fac 30 min. De la Baleia, pe Lancita, prin virful Lacului (2 305 m) si prin Saua Lacului se ajunge la lac in 4 1/2 ore.
De la Lacul Mare din Valea Rea, urcind spre Capul Vaii Rele si apoi pe Hornul Tapului, se ajunge la lac in 1 1/2 -2 ore.
De la cabana Pietrele pe linga lacul Gales (2 ore), Saua Virfului Mare (3 ore), Saua Tapului se fac pina la lac 4-4 1/2 ore.


Portile inchise se incheie in Saua Varfului Mare (2345) de unde intr-o coborare cu marcaj dubios (cand BR cand TR) ajungem in 45 min pe malul lacului Gales. Mare atentie. Pe harta Poteca pe Portile Inchise nu apare ca fiind marcata desi ea este. La fel langa lac apare un marcaj PR care urmat spre S ne va scoate in scurt timp langa BR care urca spre Vale Rea.


LACUL GALES este asezat la altitudinea de l990 m. Adincimea maxima, care-l situeaza printre primele trei lacuri din Carpati, este de 19,5 m iar suprafata de 3.7 ha. 


* Marcaj: TA (pana in Saua Custurii), CG (Saua Custurii-Vf Papusa), BR (Vf Papusa-Portile Inchise-Saua Varfului Mare), TR (Saua Varful Mare-Lacul Gales);

* Starea marcajului: f buna

* Surse de apa. In creasta nici una... Taurile Custurii, Taul Tapuului, Lacul Peleaga, Lacurile din Valea Rea, Lacul Gales, toate insa la diferente de nivel de 300-400m.

* Locuri de adapost: nu exista nimic amenajat

* Legaturi: Taurile Custurii-Saua Custurii (2205) (am ocolit vf Custura) (TA in coborare spre Stana din Rau)-Vf Papusa Mica (2370) -Vf Papusa (2508)-Vf Tapului (2378) (CG spre Saua Peleagii)-Portile Inchise-Saua Varful Mare (2345)(BR si TR spre Baleia)-Lacul Gales (1990) (TR spre Cabana Pietrele).


Ziua 4-Miercuri

Ploaie in reprize. Fiecare repriza datatoare de speranta. Ceata deasa atat spre Creasta cat sis pre Portile Inchise. Uneori si lacul era greu de zarit. Prizonieri pe 2.10*1.40m incepem sa invatam fiecare pietricica de sub noi. In cort caldura, pe pereti se scurge condens si in curand cam totul e umed.

Ne pregatim pentru o noua noapte la Gales dar plictisiti si anchilozati hotaram ca maine indiferent de vreme sa ajungem la Bucura.

Ziua 5 -Joi- Lacul Gales-Bucura

...zis si facut. Intr-o fereastra de 1h strangem tot si pornim la drum.

Apele s-au involburat bine de tot
Dupa alte 20 min incepe evident ploaia care continua si cand traversam Valea Rea, urcam in Saua Zangoagelor, Saua Pelegii, Varful Peleaga. Urcusul seamana putin cu cel spre Vistea porind de la Refugiul din Portita Vistei. Coltii Pelegii, granitici, superbi, stau cuibariti in fuioare de ceata. Sus pe varf dupa cateva telefoane (era o sansa de neratat) prindem CG si tinem directia Lacul Bucura. (cel mai intins lac glaciar din Romania: 8.9ha) Vedem lacul abia cand mai avem vreo 5 min pana la Refugiu. Aici era ceva lume dar suntem primiti cu caldura. Doi baieti veniti de sambata cu fiarele la ei ca sa se dea pe Colti Pelegii, satuli de ploaie coborau. Alti patru baieti din Sebes erau acolo de Marti si se invarteau fara spor prin refugiu. Date fiind conditiile la o asa prezentare cenusie noi, felscaiti si murati cum eram ne puteam considera norocosi cu trei zile frumoase. Ne instalam pe priciuri si se scurg ore multe de povesti in fata unor lumanari firave si a unei cani de ceai pana cand sa se dea stingerea.

* Traseul urmat: Lacul Gales (1990)-Valea Rea-Saua Zanoagelor (2270)-Saua Pelegii (2285)-Vf Peleaga (2509)-Lacul Bucura (2122).


De la lacul Gales (cuibarit intre Muchia Galesului spre E si muchia Valea Rea) prindem BR, sarim muchia Valea Rea si ajungem la tauri.De aici in sus spre Saua Zanoagelor (2270) si Saua Pelegii (2285) unde intalnim traseul CG si BR care coboara de pe Papusa. Urcam pe BR pana pe Peleaga de unde in vreme senina "inspre NE, pornind din vf. Papusa, raschirate ca degetele de la mina, se lasa devale culmile Valea Rea, Galesu, Virfu Mare si Vasielu, Picioru Lancita. Te afli parca in mijlocul unui ocean framintat de un uragan naprasnic care a ridicat valuri cu creste de spuma, inalte de sute si sute de metri, vinzoleala pe care fortele naturii au impietrit-o pentru vecie. Drept catre Soare-apune si la 500 de metri sub noi, uriasa caldare glaciara a Bucurei ni se infatiseaza plina de grandoare. Pe fundul caldarii, mai catre buzunarul ei nord-estic, lacul Bucura straluceste in soare, intrecind ca marime si pitoresc, intreaga salba de lacuri ce chenaruiesc cealalta margine a zanoagei.

De aici, de pe Peleaga, se vad lamurit cele doua fire vecine ce formeaza obirsia vaii torentului Bucura, vale cu pronuntat caracter alpin, creata prin actiunea ghetarilor cuaternari care, intre circuri si zanoage, au daltuit pereti pravaliti in adinc, cu muchii inguste si creste zdrentuite ca dintii unei lame de ferastrau. Firul din dreapta al vaii este dominat, inspre vest, de o enorma cuveta glaciara inchisa, scobita sub vf. Judele; pe partea stinga a vaii, sus, la circa 2200 m alt, sub vf. Bucura, se afla un alt circ glaciar.

La 2208 m alt., valea Bucura primeste apele unuia dintre cele mai inalte lacuri alpine din Carpatii romanesti, Taul Agatat. Mai sus, la 2240 m alt., sub clinele vestice ale vf. Bucura, sclipeste in soare oglinda Taului Portii. De forma neregulata, pe la 2080 m alt., se vede lacul Florica. Foarte neregulat ca forma, urmeaza in jos lacul Viorica (2070 m), cu trei sateliti, trei mici lacuri fara nume. Firul din dreapta al vaii Bucura, dupa ce s-a scurs prin lacul Ana (1979 m), se termina in lacul Lia (1910 m), Ia fel ca si firul sting al vaii, care coboara aici din lacul Bucura.

Din lacul Lia, inmanunchind cele doua fire de apa intr-unul singur, valea Bucurei, coboara repede catre Gura Bucurei (1587 m) unde nuntind cu torentul Pelegii, da nastere Lapusnicului Mare.

Desprinzindu-ne cu greu din vraja privelistei ce ne-o ofera popasul pe virful Peleaga, drumul de coborire catre lacul Bucura se poate face fie pe marcajul banda rosie (traseul nr. 8), fie continuindu-necalea calauziti de crucea galbena, semnul de marcaj pe care am venit pina aici. De pe virf, urmind un hatas strecurat pe greabanul si pe clinele Piciorului Pelegii, traseul nostru (in varianta marcaj cruce galbena) coboara catre coltul de nord-est al lacului Bucura luind sfirsit apoi in zona prin care se face golirea lacului." (E. Iliescu)

Marcaj: BR (pana pe Vf Peleaga), CG (Vf Peleaga-Lacul Bucura)

* Starea marcajului : buna

* Surse de apa: In creasta nici una... Taurile din Valea Rea pe langa care trecem, Taul Pelegii,Lacul Bucura

* Locuri de adapost: nu exista nimic amenajat

* Legaturi: Lacul Gales (1990)-Valea Rea-Saua Zanoagelor (2270)-Saua Pelegii (2285)(CG/BR spre Vf Papusa)-Vf Peleaga (2509)( BR spre Curmatura Bucurei)-Lacul Bucura (2122).


Ziua 6- Vineri- Lacul Bucura-Circuitul Lacurilor-Lacul Zanoaga-Vf Retezat-Lacul Bucura

Ma trezesc de-a binelea cand constat ca Radu a plecat de vreo 1/2h de ora si nu s-a intors. Inseamna ca este vreme frumoasa si omul e la poze.

Perspective diverse de pe malul lacului Bucura
Nu m-am inselat cu nimic. Era ziua pe care o asteptam,in care trebuia sa ne luam revansa si sa mergem cat ne tineau picioarele. Suntem primii care pe la 9.20 dam startul la plecare si pornim voiniceste spre Saua Judele pe un drum ca un sipet de bijuterii stranse cu migala si ascunse toate in inima Bucurei caci poteca ne conduce pas cu pas si prg cu prag prinprejurul apelor a trei frumoase lacuri cu nume de fete. : Ana Viorica si Florica. Mai jos Lia....Uitandu-te la ea te prinzi imediat de ce are nume de fata.

Asezat in Zanoaga Bucurii, LACUL LIA este cel mai de jos lac, cu cei l 910 m altitudine, din sirul de lacuri ale Bucurii. In suprafata de 1,35 ha, are o adincime de 4,5 m si este inconjurat de o densa padure de jnepeni, pe cea mai mare parte a lui. Forma ii este triunghiulara, avind baza de circa 130 m si inaltimea de circa 150 m

LACUL ANA senumara printre lacurile mari ale Retezatului. Asezat in caldarea situata deasupra celei care gazduieste frumosul lac al Liei, la altitudinea de 1990 m, este ascuns privirilor turistilor, atit celor aflati pe malul lacului Bucura, cit si celor ce de sus, din marginea ultimului lac, vor sa prinda in imagine salba intreaga de lacuri din Zanoaga Bucurii.
De forma unei pere indreptata cu coada spre lacul Lia, aflat departe jos, lacul Ana are lungimea mare de 260 m, iar latimea de 180 m, realizind o suprafata de 3,10 ha si o adincime a apei de 11,5 m.

LACUL VIORICA este asezat pe platforma situata deasupra lacului Ana, intre acesta si lacul Florica, la altitudinea controversata de 2 070 m. Are forma unei maciuci usor curbate, cu capul indreptat inspre partea din amonte. Lung de 165 m si cu o latime medie de 60 m, lacul insumeaza o suprafata de 0,95 ha, cu un volum de apa de circa 25 000 mc si o adincime medie de 3 m. Adincimea maxima de 6 m

Piriul ce coboara din lacul Florica cade intr-o cascada inalta pentru a intra hotarit in lac in partea de NV a acestuia.


LACUL FLORICA este situat imediat deasupra lacului Viorica, in spatele unui baraj morenic, la altitudinea de 2 090 m, orientat pe directia V-E, cu un apendice in partea de nord. Lungimea maxima de 160 m si latimea de 65 m ii confera o suprafata destul de mica - 0,80 ha, iar adincimea medie de numai l m face ca lacul sa aiba un volum de apa redus (7 000 mp).Adincimea maxima a apei e de 2 m


Mai sus, constat ca festinul abai incepe si iti freci palmele de bucurie.Lacul Agatat micut ascuns intre 3 versanti asprii isi unduieste linistit apele. In dreapta Taul Portii mai putin visibil din acest punct ne astepta sa trecem si pe la el...dar asta la intoarcere.

TAUL PORTII (cea mai mare altitudine din Retezat -2230 intrecut doar de un singur lac din masivul Fagaras (lacul Mioarele (2 280 m) din bazinul Leaotei) este situat sub Poarta Bucurii, la altitudinea de 2 200 m. "incintator si limpede ca si cel mai curat cristal in micul sau bazin inchis, sub-sapat de ghetar, el se numeste Taul Portii" scria M. Haret.Lung de 40 m si lat de 35 m, lacul, de forma mai mult ovala, are o suprafata de 0,10 ha si o adincime maxima de 2 m, realizata in jumatatea dinspre evacuare a lui.Este alimentat de un izvor ce intra ascuns pe sub grohotis, dinspre Judele.

Numele ii vine de la faptul ca este atirnat in treapta glaciara de sub Poarta Bucurii, care isi trimite odata cu umbrele inserarii siluetele zimtate ale crenelurilor de cetate sa se scalde in apa lacului.

Malurile ii sint pline de blocuri de stinca cenusii, fara vegetatie, lacul fiind situat parca intr-un peisaj selenar, accentuat de cetatea de colti a Portii Bucurii, care-i sta straja.

De la lacul Bucura, pe la Taul Agatat, pe poteca marcata a Zanoagei, se fac pina la lac 45 minute, iar din Poarta Bucurii, 5 minute, avind in fata toata caldarea Bucurii.

TAUL AGATAT - Cu o lungime de 100 m si o latime de 55 m, lacul insumeaza o suprafata de 0,50 ha, avind o adincime maxima de 4 m, situata la 25 m departare de tarmul nordic.

Malurile ii sint pline de grohotis pravalit din creasta, oprit insa fie in lac, fie pe malurile lui line. Cetatea de colti a Portii Bucura isi oglindeste, in fapt de seara, virfurile sale in undele linistite ale lacului
De o gingasie remarcabila, oglinda taului pare o jucarie pitulata in valmasagul haotic al marilor bolovani colturosi de granit, pustiu de piatra cum rar se mai intilneste chiar si in Muntii Retezat.

In schimb, privelistea ce o putem admira de aici este de-a dreptul coplesitoare. Aproape intreaga caldare a Bucurei isi desfasoara minunea ei de pitoresc, iar "ochiurile de mare", siruite in lungul jgheabului prin care se zbuciuma vina de apa ce zburda dintr-un lac in altul, par a fi o salba de uriase margaritare legate intre ele cu panglica de argint, infiorarea ce te stapineste stind aici, dominat de peretii salbaticei cortine de piatra zdrentuita a custurii dintre virfurile Judele si Bucura, nu-i intrecuta decit de maretia vastei panorame, tarmurita catre oceanul de azur al vazduhului de eleganta arcuire a Secerii Bucurei si de semetia piscului Pelegii.
Atatea bijuterii intr-un singur loc!
Cele patru lacuri cu nume de fete si Bucura. Din Saua Judele spre Caldarea Bucurei
Acum cotim pe langa Lacul Agatat si pornim spre saua Judele dincolo de care in dreapta se intainde rezervatia Gemenele iar in stanga potecii, la 300 m sub noi se vad sclipind in soare reflexiile Taului Judele 
TAUL JUDELE este asezat in caldarea Judelui Mare, sub virful cu acelasi nume (2 400 m), pe prima terasa, la altitudinea de 2 135 m. De la Bucura, pe la lacurile Agatat si Portii (45 min), prin virful Judele (l*/2 ore) se coboara prin grohotis la lac, dupa un parcurs total de 2-2 1/2 ore.
De la Taul Negru, din rezervatia stiintifica, trecind prin saua de sub virful Sesele si traversind poteca Zanoaga-Bucura, la sud de virful Judele, se ajunge la lac dupa 1 1/2 -2 ore.

Coborarea continua spre Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar 29 m adancime) .


LACUL ZANOAGA este, dupa Bucura, lacul cel mai des vizitat de turisti, atit pentru asezarea lui pe traseul principalelor poteci care urca din Riul Mare in masiv, cit si pentru frumusetea sa. Adincimea maxima de 29 m se situeaza la mijlocul lacului si ii confera acestuia primul loc in scara adincimii lacurilor naturale din Carpatii romanesti iar perimetrul de aproape un kilometru (875 m), realizind astfel o suprafata de 6,0 ha.Langa Punctul Salvamont exista o magazie lasata deschisa si iarna si care poate servi drept refugiu pentru cativa oameni.

Intre timp, pornim inapoi spre Saua Judele.
Acolo vom ajunge si noi...cu capul in nori
Inspre Taul Portii, ca sa ajungem la Poarta Bucurei
Urmatorul punct important: Poarta Bucurei (de unde si lacul care se afla sub ea-Taul Portii (lacul aflat la cea mai mare altitudine din tara 2230 m, egalat ca altitudine doar alte doua lacuri alpine ale Carpatilor romanesti: lacul Capra si Hirtop I din masivul Fagarasului.))
Adapandu-ma ca o caprita
Si de aici tica-tica pe BG cu apusul ascuns de ceata si nori pana pe Vf Retezat. 

Nu pregetam prea mult acolo din pacate caci noaptea inainteaza cu pasi repezi. Asa ca plecam fara ragaz spre refugiul Bucura, ultima ora coborand la frontale.

21.05.Refugiul e scufunfat in bezna....picioarele cer odihna iar spiritul cere timp pentru a penetra fiecare senzatie, a culege fiecare piatra, fir de iarba ori strop de apa si a le fereca cu lacate grele intr-o gradina de vis si dor departe de atacul uitarii.


Traseu: Lacul Bucura (2041)-Lacul Ana (1979)-Lacul Viorica (2070)-Lacul Florica (2080)-Taul Agatat (220)-Saua Judele (2370)-Lacul Zanoaga (1997)-Saua Judele-Taul Portii (2230)-Poarta Bucurei (2280)-Vf Bucura I (2433)-Saua de Iarna (2297)-Saua Retezatului (2251)-Vf Retezat (2482)-Saua Retezatului (2251)- Saua de Iarna (2297)-Vf Bucura I (2433)-Poarta Bucurei-Taul Portii-Lacul Bucura (2041)


* Descrierea traseului: Pornind pe poteca marcata cu punct rosu trecem succesiv de lacurile Ana, Viorica, Florica si Taul Agatat, pana cand iesim in Saua Judele. De aici avem o dubla perspectiva: atat spre Rezervatia stiintifica Gemenele cat si spre Culmea Slaveiu. Jos in vale isi intinde apele lacul Judele. Coborare continua printre tufe de afine spre Lacul Zanoaga iar de aici intos spre Saua Judele. Coborand pe la Taul Portii (de la lacul Agatat 10 min spre NNE, se zaresc urme de poteca) si apoi urcan o diferenta de nivel de 50m ajungem in Poarta Bucurei (marcaj BG) de unde pornim spre N, ocolind prin V vf Bucura I spre Saua Retezatului de unde incepe si poteca nemarcata care traverseaza rezervatia gemenele pe la Lacul Gmenele si Taul Negru. Urcam pe vf Retezat si ne intoarcem pe acelasi traseu spre Poarta Bucurei desi sub varful Bucura am intersectat BR care ne-ar fi dus pe Vf Bucura I, iar apoi ocolind vf Bucura II pe la Sud ne scotea in Curmatura Bucurei. Totusi daca alegem varianta BG prin Poarta Bucurei intr-o ora din Poarta Bucurei suntem la Refugiu mentinand aceeasi BG.

* Marcaje
PR (Lacul Bucura (2041)-Lacul Ana (1979)-Lacul Viorica (2070)-Lacul Florica (2080)-Taul Agatat (220)-Saua Judele (2370)-Lacul Zanoaga (1997)-Saua Judele)
BG (Taul Portii (2230)-Poarta Bucurei (2280)-Vf Bucura I (2433)),
BR (comun cu BG) (Vf Bucura I (2433)-Saua de Iarna (2297)-Saua Retezatului (2251))
TA (comun BG si BR)( Saua Retezatului (2251)-Vf Retezat (2482)-Saua Retezatului (2251))
BR (comun cu BG)( Saua Retezatului (2251)- Saua de Iarna (2297)-Vf Bucura I (2433))
BG (Vf Bucura I (2433)-Poarta Bucurei-Taul Portii-Lacul Bucura (2041)).

* Starea marcajelor: f buna

* Locuri de adapost: Punctul Salvamont Zanoaga (iarna ramane magazia deschisa)

* Legaturi: Lacul Bucura (2041)-Lacul Ana (1979)-Lacul Viorica (2070)-Lacul Florica (2080)-Taul Agatat (220) (spre Taul Portii, nemarcat)-Saua Judele (2370)-Lacul Zanoaga (CA spre Gura Apei si BR spre Gura Zlata, CA si PR spre Crucea Traznitului, Culmea Slaveiu)-Saua Judele-Taul Portii (2230)-Poarta Bucurei (2280) (BG spre LACUL Bucura)-Vf Bucura I (2433) (BR spre Curmatura Bucurei)-Saua de Iarna (2297)-Saua Retezatului (2251)-Vf Retezat (2482)-Saua Retezatului (2251)- Saua de Iarna (2297)-Vf Bucura I (2433)-Poarta Bucurei-Taul Portii-Lacul Bucura (2041).

Ziua 7-Lacul Bucura-Ohaba de sub Piatra

Esuam eroic sa ne trezim la 5.00 si reusim sa ne urnim de sub caldura sacului abia la 6.00. Plecam dupa 2 ore dupa o ultima masa oribila caci ne ramasesera numai lucruri neapetisante in punga de mancare.

Urcam in Curmatura Bucurei de unde lacul ni se releva cu o forma surprinzatoare de dreptunghi.


LACUL BUCURA este, fara indoiala, cel mai impunator lac alpin din Carpatii nostri si in acelasi timp cel mai cunoscut de turistii montani inca din cele mai vechi timpuri. Frumusetea lui a fascinat multi iubitori ai muntilor care i-au dedicat pagini deosebit de sugestive, descriindu-1. Scriitoarea Fany Seculici, indragostita de natura salbatica a Carpatilor si fascinata de frumusetea lacului, si-a ales pseudonimul de Bucura Dumbrava, sub care a scris numeroase lucrari, printre care si Cartea muntilor (1920)

"Nu cred sa fie un altul (munte) in sirul Carpatilor, impodobit cu atitea lacuri... Iezerul cel mai intins ca un giuvaier mai de pret sta singur intr-o alta vale apropiata, sub virful Bucura".
Este situat in caldarea care-i poarta numele, sub virful Peleaga si Saua Bucurei, orientat in directia N-S, la altitudinea de 2 040 m, exact la aceeasi altitudine cu cel mai mare lac al masivului Fagaras- Bilea.
Suprafata lacului este de 8,90 ha. Malurile sint usor sinuoase si putin inclinate, inierbate in cea mai mare parte. Cel dinspre nord este format din blocuri mari de stinca pravalite pina in apa din versantul acoperit ici-colo cu covoare verzi de jnepeni. 
Fundul este acoperit de blocuri mari de stinca, atit in partea de nord, cit si in cea sudica dinspre evacuare, unde da drumetului avintat in apa lacului, in zilele fierbinti de vara, senzatia ca se afla la mare, pe faleza stincoasa. Caracteristic fundului ii sint cele doua adincituri in care apa depaseste 15 m.

Ca suprafata, lacul Bucura nu este depasit de nici un lac alpin din tara; pina si Zanoaga, al doilea lac alpin din Carpati, cu cele 6,50 ha ale sale, ramine mult inferior lacului Bucura.

In adincime este, insa, intrecut de vecinii sai: Zanoaga, Taul Negru si Galesu, precum si de Taul fara Fund din Paring, adincimea undelor fiindu-i insa egala cu cea a Podragului din Fagaras.

In fapt de seara, cind inca razele soarelui se gasesc prin partile lacurilor din Custurile Retezatului, apa lacului se trezeste la viata sub mingiierea brizei ce trece prin Curmatura Bucurii, curioasa de intimplari ce s-ar fi petrecut printre lumea necuvintatoarelor din preajma lacurilor din caldare. Cind razele soarelui, plecat la culcare spre Muntii Tarcului, urca incet din lac spre virful Pelegii, apele se inrosesc sub zimbetul muntelui si devin apoi sumbre, cind lumina trece de cealalta parte, cochetind citeva clipe cu acele Judelui.
Cind brumele aduc pe maluri covor de argint, iar marginile apei incremenesc sub pojghita frigului de noapte, cuprinsi de focul dragostei, pestii lacului urca la gurile piraielor pentru a implini rostul de veacuri al procrearii.

De aici ne luam adio de la acest colt de rai si ne lasam pe serpentinele scurte ale potecii taiate parca in coasta muntelui spre Lacul Pietrele.
Pauza la lacul Pietrele
Lacul Pietrele
Jnepeni, brazi, Gentiana, padure de foioase si cabana Pietrele...locurile fug prea repede de sub picioarele noastre, suetyl alergand sa culeaga clipele care zboara ca zmeele furate pe malul marii din mana unui copil blond si bucalat de vantul nestatornic. La cascada Lolaia putem sa zbovim.
Forestierul de 20 km+ pana in Ohaba va fi facut cu masina unor localnici. Din Ohaba la 15.10 microbuz spre Petrosani care ajungem pe la 1.00 si pierdem la mustata un accelerat de Craiova. Pe scarile de la un supermarket ne infruptam cu struguri si inghetata si ne comentam cu aprindere fotografiile


* Traseul: Lacul Bucura (2041)-Curmatura Bucurei (2206)-Cabana Gentiana (1670)-Cabana Pietrele (1480)-Cascada Lolaia-Cabana Carnic (1005).

De la Lacul Bucura (2041) plecam pe BA spre Curmatura Bucurei (numita local si "Secera Bucurei") (2206) urcan pe versantul N al caldarii Bucurei si admirand profilul piramidal al Bucurei II pe care am lasat-o restanta pentru anul viitor.

"Privelistea de care, petimp senin, ne putem bucura odata ajunsi aici, este de o rara frumusete, inspre sud se profileaza pe cer, virfuri si culmi, custuri ascutite si spinari lin ondulate, vai adinci pline de farmecul sever al jocului dintre umbra lor neagra si stralucirea luminii reflectata ici si colo de peretii de piatra, "ochiuri de mare" incremenite pe funduri de zanoage si pete de zapada ce dainuie inca la picioarele stincilor; iata atitea si atitea alte minuni peisagistice ce ni se infatiseaza privirii, basm din o mie si una de nopti tors de natura peste plaiurile pamintului romanesc." (E.Iliescu). Continuand tot spre sud, printre grohotisuri si bolovanisuri ajungem spre Lacul Pietrele. Ne strecuram acum pe valea Pietrele prinsi in stransoarea celor 2 culmi pe care le avem pe stanga si pe dreapta (Culmea Pietrele spre V si culmea Galesului spre E). Lacul Pietrele (1990) la care ajungem in curand este "un lac putin intins ca suprafata (circa 5000 m2) si cu o adincime ce nu depaseste un metru. De forma neregulat-circulara, lacul are, catre mal, o insula de jnepenis; pietroaiele tarmului sint colorate de mineralele pe care le contine apa, astfel incit lacul pare ca este incins cu un briu rosu.

Ne continuam calea de-a lungul firului vaii, strabatind ingramadirea haotica de pietroaie, risipite pretutindeni, pe vale si pe versantii ei, de uriasul fluviu de gheata ce a alunecat cindva pe aici. Unul dintre acesti bolovani, Bordul Tomii (1890 m alt.), mare cit o casa, sta pravalit intr-o rina; inspre nord, sub o parte a steiului, se afla un spatiu liber care poate fi folosit ca adapost atunci cind noaptea sau vremea rea te-au prins pe drum." (E.Iliescu)

Raul Pietrle isi aduna apele de peste tot si devinde puternic si involburat animand linistea jenpilor. Dupa ce trecem de o punte bine inchegata peste apele lui ajungem la Cabana Gentiana (1670) aflata la liziera padurii si dupa alte 30-40 min la Cabana Pietrele. Trecand pe puntea de deasupra paraului Stanisoara spunem adio Retezatului si ne preagatim de marsul fortat pe forestierul care ne conduce dupa 1 ora si ceva la Cascada Lolaia unde "sub noi, se vad de aproape cele doua trimbe de apa, cu creasta de spuma, prin care, peste piept de stinca, cascada Lolaia se zvirle intr-un gildan de piatra dincolo de care valea Pietrele isi vede mai departe de drum". Acum au facut chiar si o poteca ce conduce la un balconas de unde se poate vedea cascada si de jos. Bifurcatie marcata cu un indicator. De aici nu mai e mult pana la Carnic (unde am vazut din masina un orar de microbuze care fac curse regulate pana la Carnic dar nu stiu detalii din pacate) si apoi cu masina trecem prin Nucsoara (637) si Salasul de sus (475) si ce de Jos." Drumul, panglica de argint, se asterne domol de-a curmezisul sesului pe fata caruia, in vara, holdele isi fring paiul de rod greu. Drept in fata, spre miazazi, uriasii de piatra apar estompati in picla departarilor, intre ei, nu mai inalt ci deopotriva aproape cu vecinii sai, virful Retezat iti fura privirile numai pentru el. Privindu-l, gindul iti zboara inapoi la basmele copilariei cind, iarna, la gura sobei, cu capul in poala bunicii, auzeai ca prin vis, caci erai aproape cu totul adormit:

"...atunci, Fat-Frumos a scos palosul si, purtindu-l roata in jur, a izbit unul dintre cele sapte capete ale balaurului. Si atit de naprasnic a lovit, incit, odata cu capul jivinei, palosul a retezat si virful muntelui..."

Povestea de atunci noi o vedem acum aievea. De aici, de departe, nici nu-ti vine sa crezi ca ar fi fost altfel decit zmei, o Ileana Cosinzeana si un Fat-Frumos care reteza muntii, facindu-i mai frumosi pentru noi cei de astazi." (E.Iliescu)

* Marcaj: BA, f bun

* Surse de apa: Lacul Pietrele, Raul Pietrele, Stanisoara (captate la cabana Gentiana respectiv Pietrele)

* Locuri de adopst: Cabanele Gentiana, Pietrele, Carnic

* Legaturi:Lacul Bucura (2041)-Curmatura Bucurei (2206) (BR spre Bucura II sau spre Peleaga)-Cabana Gentiana (1670)-Cabana Pietrele (1480)( TG spre Valea Rea, TR spre Lacul Gales-BG peste Culmea Lolaia pana pe Retezat)-Cascada Lolaia-Cabana Carnic (1005).


Note:

  •  Foto: Radu
  • Toate descrierile lacurilor (scrise cu un format diferit) sunt preluate din cartea "Lacuri de munte" de P. Decei

2 comentarii:

  1. Ce vremuri! Erati asa copii, mai ales tu. Mi-ar fi placut tare mult sa fi cunoscut pinguinii pe atunci si sa fi "crescut" o data cu voi, cu turele voastre.
    Spor la scos jurnale de la naftalina!
    Mi s-a facut un dor de Retezat, pur si simplu as lenevi la soare pe o piatra de-aia verde...

    RăspundețiȘtergere
  2. O, da, chiar eram copil...aveam 21 de ani :) si toti muntii isi deschideau portile in fata mea. Pe vremea aceea desi ii stiam pe multi din actualii pinguini eram inca in faza de tatonari. Dar frumoasa a fost acea perioada cu toate descoperirile facute (masive noi, trasee nemarcate, alpinism etc).
    Ar fi fost fain sa fie si cineva care sa aduca soarele printre noi...poate daca ai fi fost prezenta in tura din Cehalau cand s-a consifintit numele din pinguini si ai fi avut ceva soare la putrator, nu ne-am mai fi numit pinguni :).

    RăspundețiȘtergere