luni, 3 februarie 2014

Schiul de tura din sezonul 2014



Weekendul acesta a fost dedicat turei clasice din Bucegi, cu dormit la Padina si schiat pe Plaiul lui Pacala si prin alte locuri prielnice prin care e si zapada buna.

Echipa a fost extinsa si fiecare s-a bucurat sau s-a caznit pe schiuri in felul sau:
Mihaela, irina, Cristina, Petru, Muha, Vali, Mike si Radu

Desi tura clasica era cu urcarea prin Sinaia, de data asta am zis sa profitam mai mult de zapada buna de pe sus care cine stie cat mai tine, si am urcat rapid din Busteni, cu telecabina, pana la Babele. In telecabina doar noi si doi turisti, pe platou vant suficient de puternic cat sa le dea celor de la cabina ideea de a o inchide in urmatoarele ore.

Dureaza ceva pana ne echipam din cap pana in picioare si ne facem curaj sa iesim in vant, insa situatia de la fata locului nu e asa de rea pe cat parea din interior.

Ne punem destul de repede la adapost de vantul nebunatic ce matura doar versantul dinspre Valea Prahovei. La noi, pe Plaiul lui Pacala e liniste si cald.
Lasand Babele in urma
Prima coborare e chinuita rau pentru mine, asa ca nu refuz o noua urcare si implicit o noua coborare pe care imi aduc aminte ca dupa 10 luni mai stiu totusi sa schiez.
Pauza de revenire la stana
Dupa ce am tocat cat de cat Plaiul lui Pacala (sau cele mai bune portiuni pe care le-am gasit) am coborat la Padina, ne-am lasat bagajul si cine a avut chef, a plecat spre Saua Strunga. Am plecat decalati si am schiat decalati. Eu am incercat sa ma tin dupa Radu. Aveam pur si simplu chef sa trag putin de mine, sa respir, sa transpir, sa gafai, sa se deschida zarile, sa am ceva timp cu mine insami, in care sa ma bucur ca sunt acolo, la munte, pe schiuri de tura. Radu urca pana in sa, eu ma opresc putin sub sa pentru ca sus bate vantul si zapada nu e exceptionala. Dam o coborare frumoasa pana aproape de stana unde ne reintalnim cu Mihaela si Irina, si cu ele urcam in Strungulita. Prindem ultimile raze ale apusului si ne grabim sa ne dam la vale ca sa nu ne prinda noaptea.


La Padina avem parte de tot confortul, foamea e mare, mancara e buna si atmosfera e faina, stand de vorba cu oameni pe care nu i-am mai vazut de atata timp.

Duminica, dupa un start tarziu, ne urcam din nou pe schiuri si ii dam la deal spre Sinaia, sapand urme prin zapada abundenda din padure.

Cred ca peste tot zapada cea mai buna a fost prin padure weekend-ul acesta, pe unde vantul si soarele au lasat-o cat de cat in pace. Urcarea merge struna si pe firul raului de pe Valea Dorului e foarte placut sa inaintezi, sub soarele cald de la miezul zilei.
Iesind in Valea Dorului
Pe Valea Dorului
La baza telescaunului din Valea Dorului, eu, Radu, Mihaela, Irina si Petre mai reusim sa mai dam doua coborari frumoase de pe Scandurar prin locuri in care zapada se pastrase cat de cat ok, nu inainte de a privi cum pleaca o placa de vant pentru cativa metri pe o panta cu orientare nordica.

A urmat o coborare lunga pana in Sinaia care ne-a amintit de ce nu ne place pe partie.Lume multa, destul de multe damburi ceva pietre si mai ales schiori care iti dau impresia ca merg prea repede si ca nu controleaza ce se intampla. Toate contribuie  intr-un fel sau altul la regretul ca nu am coborat pe alta parte. 

O supriza placuta a fost trenul cu care ne-am intors, un Regio Trans care pleca la 17:00 din Sinaia, care costa la fel ca personalul dar mergea ca acceleratul si arata mult mai bine decat oricare din ele. Cu management privat, iata ca si imposibilul este posibil.

Indiferent daca va fi singura tura pe schiuri de tura din acest sezon, noi am prins la fix (ultima) strigare a zapezii si ne-am bucurat din plin de ea.

Traseu: Busteni-Babele (via Telecabina)-Plaiul lui Pacala-Padina (pe final marcaj BR)-Saua Strunga -Padina (CR)- Valea Dorului (BR)-Cota 2000- Cota 1400-Sinaia



Foto by Radu

2 comentarii:

  1. Ce zapada superba si ce priveliste minunata. Pacat ca a fost scurta perioada, insa cei care au stiut sa se bucure din plin de ea cum ati facut voi, au profitat la maxim de iarna scurta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Zapada fuse si se duse...Acum asteptam cu interes venirea primaverii caci fiecare anotimp isi are fumusetile sale.

    RăspundețiȘtergere