joi, 1 ianuarie 2015

Maroc- Noul an incepe tot pe drumuri (Z4)


Noul an a trecut…cu somn. Nu l-am prins nici pe cel de Romania si cu atat mai putin pe cel de Maroc. Dimineata dormim in schimb ca dupa Revelion si nu pentru ca am fi petrecut pana la cine stie ce ore, ci pentru ca am tot asteptat sa ne gaseasca soarele, ascunsi cum eram in livada de masilini.  Plecam si poposim curand in Ait Benhadou. Aici se gaseste un Kashbah inclus in Patrimoniun Unesco unde este evident si foarte aglomerat. Daca sunt turisti si preturile sunt pe masura (cam triple), asa ca ramanem nemancati si ne integram si noi in fluxul de oameni ce urca si coboara trepetele vechii cetati. Kashbah-ul e diferit fata de cel din Telouet. Acolo “piesa de rezistenta” era interiorul, aici totul e “la vedere” si punctul de interes e reprezentat de cat de bine a fost conservata cetatea (cu moschee, case, ateliere etc). Intrarea e libera si banii provin probabil din vanzarea de suveniri, dar locul e destul de aglomerat, cu autocare pline de turisti revarsandu-se pe alei.
Vedere de ansamblu
Close-up
Incercand sa gasim trecerea spre Kashbah

Podul salvator
Vedere din top
Din Ait Bendahou coboram in Ouarzazate si aterizam parca in alt film. Un oras cu bulevard, cu 2 benzi pe sens, felinare, palmieri si preturi de turisti. Cum te opresti esti agatat(a) de un comerciant care vrea sa iti vanda ceva, eventual facut de familia lui in desert, care te invita la ceai sau care are un prieten care e pe warmshowers sau couchsurfing  Hrr, plecati cu totii, lasati-ma in pace, n-are omul loc de voi! Cum nu imi vine sa tip la ei, gasesc de cuvinta sa ii ignor si sa le raspund monosilabic. Da, stiu, nu sunt prietenoasa, dar asa patesti daca te bagi in sufletul meu neinvitat.  

Plecam si din Oarzazate si luam sub roti prima mostra de pustiu. Munti arizi pe stanga, teren pietros pe dreapta si drumul national ingust si prost. Ora de aur e in schimb frumoasa, culorile se schimba intr-un galben-rosiatic bland si luna incepe sa se profileze aproape plina si alba printre frunzele de palmier. Gasim loc de cort pe o plantatie de palmieri, la 300-400 m de drum si dintre palmieri privim apusul, muntii albi in departare si ne pregatim de inca o noapte rece.
Doar lor le place pustiul
Radu, cel care le descurca mereu pe toate
Ora de aur
Traseu si datele zilei: aici

<--Maroc ziua 3
Maroc ziua 5-->

Foto by Radu

1 comments:

Claudia spunea...

Arata spectaculos, asta sigur! Si cat contrast intre zapada muntilor, rosul pamantului, verdele de pe fundul vailor...