marți, 13 septembrie 2016

India- Caldura revine (Z4)

Prima seara la cort, in India, a decurs fara incidente. Nu am fost deranjati nici de oameni si nici de vreo salbaticiune, iar la adapostul padurii am dormit pana la 8.00. Ne-am pus in miscare abia pe la 9.20 dupa o sesiune de push si carry bike serioasa, pentru a reajunge in drumul principal.
Locul de cort

Si munca de Sisif pentru a reveni in drum
Apoi ne continuam urcusul lin spre Narkanda, un sat la 2600 m, centru al comertului local cu mere. De aici avem de coborat 1600 m, pana in fundul vaii raului Sutlej.

Prima parte a coborarii este foarte frumoasa. Prin paduri de pini si foioase brodate cu muschi, drumul descrie serpentine asemanatoare Transfagarasanului. Traficul a ramas si el la Narkanda, asa ca de multe ori ajungem sa fim (in sfarsit) doar noi si drumul.
Urcare lina si frumoasa
Coborare prin paduri de conifere
Deja la 1500 valuri de caldura incep sa ne loveasca in fata in timp ce coboram cu viteza, iar la 850 m, in firul vaii, soarele arde fara mila. Ma pregatesc moral pentru alte 2 zile de caldura.

Singura consolare este ca drumul spre Rampur este proaspat refacut si asfaltul este impecabil.

Zona este mult mai arida, cu drumuri secundare aninate pe ambiii versanti, drumul principal mergand la 100-200 m deasupra raului. Un curs de apa tumultos pe care s-au construit numeroase baraje.
De la paduri la versanti arizi
Acolo jos in vale cuge Sutlej-ul
Zona pare si ceva mai bogata. Casele sunt bine inchegate, magazinele de materiale de constructii sau piese auto sunt pe toate drumurile. Mult scris in engleza si putin hindi. Pana si oamenii se imbraca altfel.

Oprim pentru pranz la o dhaba pe marginea drumului si intrebarea mea cu no chili a ramas fara raspuns. Din nou mancare iute, dar incep sa fiu mai atenta la oferta de legume de pe marginea drumului si imi propun sa incepem sa gatim: conopida, vinete, fasole verde, rosii, castraveti, ceapa, cartofi, destule combinatii pentru o masa de seara normala. Condimentata, dar nu iute.
Pauza de pranz
Radu este bucatarul sef in seara asta si din linte rosie, ceapa, un dovlecel care nu voia sa fiarba si cateva rosii a iesit o masa chiar consistenta. Mergea si ceva paine sau naan, dar nu am gasit pe drum si am oprit sa cautam un loc de cort, caci ne alerga ploaia. Cu locurile de cort nu e usor in India. Unde e plat, e sigur o localitate, o casa, o cocioaba sau un alt cort de indieni :). Asa ca trebuie putina inventivitate. Locul de azi e la o cariera, pe nisip, dar faptul ca are un rau aproape, cu apa ideala de spalat, intimitate, departe de drum dar cu acces facil, toate astea se aduna la numarul de margarete. Cam 3 pentru locul din seara asta.
Uite de ce nu gasim noi locuri de cort


Foto by Radu


0 comments:

Trimiteți un comentariu