Joi 2 nov. Oradea & Baile Felix
Incerc sa adorm lasandu-ma leganata de trenul ce isi continua impasibil drumul spre capatul tarii. E ora mea normala de somn, leganatul pe sine imi prieste mereu, si totusi gandurile nu vor sa plece la culcare. Orice drum la cuseta, cumva si datorita faptului ca nu au fost multe, imi aduce inevitabil aminte de primul. Ma revad copila de 7 ani, plecand o luna intreaga cu bunica spre o alta tara, un loc unde nici macar nu se (mai) vorbea (si acum cu atat mai putin) romaneste, spre prima experienta a strainatatii si spre prima constientizare a singuratatii. Si acasa ma jucam deseori singura, dar fiind mereu pe langa ai mei, auzindu-i mereu ce vorbesc si intelegand asta, nu aveam acel sentiment de izolare cu care am facut pentru prima data cunostiinta la 7 ani.
Incerc sa adorm lasandu-ma leganata de trenul ce isi continua impasibil drumul spre capatul tarii. E ora mea normala de somn, leganatul pe sine imi prieste mereu, si totusi gandurile nu vor sa plece la culcare. Orice drum la cuseta, cumva si datorita faptului ca nu au fost multe, imi aduce inevitabil aminte de primul. Ma revad copila de 7 ani, plecand o luna intreaga cu bunica spre o alta tara, un loc unde nici macar nu se (mai) vorbea (si acum cu atat mai putin) romaneste, spre prima experienta a strainatatii si spre prima constientizare a singuratatii. Si acasa ma jucam deseori singura, dar fiind mereu pe langa ai mei, auzindu-i mereu ce vorbesc si intelegand asta, nu aveam acel sentiment de izolare cu care am facut pentru prima data cunostiinta la 7 ani.
Stau intinsa pe patul de mijloc al cusetei si incerc sa imi amintesc detalii din calatoria de atunci si poate sa o recompun din amintiri pe bunica. Stiam ca va veni la un moment dat si clipa in care voi vorbi la trecut despre ea, dar abia acum, dupa luni bune, pierderea incepe sa doara. E ca atunci cand te accidentezi si durerea izbucneste dupa ce trece efectul adrenalinei. Am sa mai scriu despre bunica, am multe lucruri in minte si vreau sa le pun pe hartie cat sunt vii si colorate.
Ma revad asadar copil de 7 ani, culcata de bunica la ceas de seara, asa cum orice bunic isi culca nepotul. Pe langa opririle in vama ori controlul pasapoartelor, ineditul calatoriei ma face sa ma trezesc des, mereu cu aceesi imagine sub ochi. Lumini scurgandu-se pe langa fereastra, bunica stand asezata, la picioarele mele, cu spatele drept, inconjurata de bagaje si asteptand parca nelovita de somn sau de plictis sosirea la destinatie. Pe atunci nici nu mi-a trecut prin minte sa ii spun sa doarma cu mine, dar cu mintea de acum, stiu ca s-ar fi intins doar langa mine, ca sa ma linisteasca, fara sa puna geana pe geana. Prezenta ei imobila, ca de strajer, imi dadea insa suficienta siguranta cat sa nu ii caut apropierea calda a trupurilor inghesuite pe patul ingust al cusetei.
Privind acum retrospectiv nu pot sa nu ma intreb ce a insemnat aceasta calatorie a mea pentru intrega familie: pentru bunica, ce isi lua totusi responsabilitatea unui copil, pentru parintii mei, care se desparteau pentru prima data de mine pe o perioada atat de lunga, ce pregatire logistica a fost in spate, cu cat timp inainte s-au luat biletele de la agentia din Brezoianu, cum o fi cerut bunica express loc jos, ca doar era cu copilul si mai ales la ce s-o fi gandit bunica in toata acea noapte lunga. Ce amestec de amintiri din copilarie, dureri din tinerete, suferinte ale maturitatii si griji ale batranetii i-au umplut orele. Pe atunci bunica parea inca puternica si neobosita, calculul mental spune ca avea insa deja 67 de ani, o varsta la care eu inca nici nu ma imaginez.
Acum calatoresc singura, purtand imaginile de acum 25 de ani doar in gand, cu un simplu rucsac pus la picioare si amestecand in minte chipuri ale bunicii din diverse perioade, care incep parca totusi sa se amestece usor, usor. Amestec in minte fotografii, cu amintiri si cu imaginile de pe urma cand fiecare an, fiecare luna si la final fiecare zi atarnau parca mai greu. Abdomenul mi se contracta de cateva ori si stiu ca nu va mai dura mult pana cand primele lacrimi se vor ivi in coltul ochiului ce nu le va putea tine, se vor desprinde mari, calde si sarate, vor poposi putin pe buze, doar cat sa le simt gustul si se vor rostogoli mai apoi pe perna. Pana dimineata nu va mai ramane insa nicio urma. Fata de perna se va usca oricum si va fi predata insotitorului de vagon impreuna cu restul asternutului, masina de spalat industriala in care va ajunge si inalbitorul folosit urmand sa stearga toate urmele. Doar randurile acestea vor mai aminti peste timp de gandurile incurcate dintr-o seara in care somnul ma ocoleste.
Sambata - Duminica 4-5 nov
Mai mult de o zi nu mi-a trebuit sa imi dau seama ca Baile nu sunt (inca) de mine. Cu inotul nu sunt prietena (cred ca dintre toate sporturile pe care le-am incercat, la inot sunt cel mai departe sa se prinda ceva de bine, si recunosc ca nu simt nicio atractie spre sporturile de apa), iar sa stau in apa calda e atat de plictisitor pentru o persoana outdoor ca mine, incat dupa o dimineata de cloceala, am hotarat ca imi voi gasi activitati mai interesante pentru zilele urmatoare. Baile Felix sunt compuse din 2 strazi alungite, pe care le strabati la pas in 10 minute dintr-o parte in alta.. Si oricum nu ai ce sa vezi. Pensiuni obscure, hoteluri comuniste, cateva terase si un bazar. Nimic care sa imi starneasca interesul. Noroc cu padurea. O padure batrana careia ii dai ocol in 7-8 km si inca una, tanara, la Baile 1Mai, separate de maxim 2 km pe camp si de strazile linistite ale satului Hales.
Sambata alerg cu Radu in padurea de langa Felix. Duminica alerg singura pe traseul de la Thermal Trail Race. Ambele sunt alergari matinale, cand potecile sunt goale, roua ce sticleste pe iarba scurta a campului sparge parca cu lucirile ei ceata diminetii, in timp ce prin locurile umbrite bruma mai poposeste inca. Imi plac ambele paduri si in afara de covorul gros de frunze sunt atat de diferite. Cea de langa Felix e cuprinsa de toamna, goala sus, plina de trunchiuri rare la mijloc si bogata in frunze jos. Cea de la 1 Mai e o padure tanara, cu mult lastaris ramas inca verde si cu o atmosfera nedefinita de nu stii daca e sfrasit de toamna sau inceput de primavara. Ambele alergari mi-au cazut foarte bine!
Sambata - Duminica 4-5 nov
Mai mult de o zi nu mi-a trebuit sa imi dau seama ca Baile nu sunt (inca) de mine. Cu inotul nu sunt prietena (cred ca dintre toate sporturile pe care le-am incercat, la inot sunt cel mai departe sa se prinda ceva de bine, si recunosc ca nu simt nicio atractie spre sporturile de apa), iar sa stau in apa calda e atat de plictisitor pentru o persoana outdoor ca mine, incat dupa o dimineata de cloceala, am hotarat ca imi voi gasi activitati mai interesante pentru zilele urmatoare. Baile Felix sunt compuse din 2 strazi alungite, pe care le strabati la pas in 10 minute dintr-o parte in alta.. Si oricum nu ai ce sa vezi. Pensiuni obscure, hoteluri comuniste, cateva terase si un bazar. Nimic care sa imi starneasca interesul. Noroc cu padurea. O padure batrana careia ii dai ocol in 7-8 km si inca una, tanara, la Baile 1Mai, separate de maxim 2 km pe camp si de strazile linistite ale satului Hales.
Sambata alerg cu Radu in padurea de langa Felix. Duminica alerg singura pe traseul de la Thermal Trail Race. Ambele sunt alergari matinale, cand potecile sunt goale, roua ce sticleste pe iarba scurta a campului sparge parca cu lucirile ei ceata diminetii, in timp ce prin locurile umbrite bruma mai poposeste inca. Imi plac ambele paduri si in afara de covorul gros de frunze sunt atat de diferite. Cea de langa Felix e cuprinsa de toamna, goala sus, plina de trunchiuri rare la mijloc si bogata in frunze jos. Cea de la 1 Mai e o padure tanara, cu mult lastaris ramas inca verde si cu o atmosfera nedefinita de nu stii daca e sfrasit de toamna sau inceput de primavara. Ambele alergari mi-au cazut foarte bine!
 |
| Prin padurea tanara de la Thermal Trail Race |
 |
| Una din liniile drepte ale padurii de langa Baile Felix |
 |
| Pasajul Vulturul Negru |
 |
| Oradea, Piata Unirii |
 |
| Ultima inghetata pe anul asta |
Miercuri 8 nov - Zwift Workout Preparation for Sweetspot
Momentan, dintre toate activitatile sportive pe care le fac, efortul relativ constant si de angajament de pe cursiera imi place cel mai mult. Chiar daca cursiera nu ma poate duce prin locuri foarte salbatice, imi place pedalatul rotund, sentimentul de corp muncit de la final, dar si recuperarea mult mai rapida decat dupa alergare. Sper ca din ianuarie sa ma pun mai bine cu burta pe carte (a se citi cu picioarele in pedale si fundul pe sa) ca sa nu ies prea sifonata din iarna asta la capitolul conditie fizica specifica.
Date: aici
Momentan, dintre toate activitatile sportive pe care le fac, efortul relativ constant si de angajament de pe cursiera imi place cel mai mult. Chiar daca cursiera nu ma poate duce prin locuri foarte salbatice, imi place pedalatul rotund, sentimentul de corp muncit de la final, dar si recuperarea mult mai rapida decat dupa alergare. Sper ca din ianuarie sa ma pun mai bine cu burta pe carte (a se citi cu picioarele in pedale si fundul pe sa) ca sa nu ies prea sifonata din iarna asta la capitolul conditie fizica specifica.
Date: aici
Vineri 10 nov- Zwift Group Tri Workout - 8 x 3 min hill, 50 rpm
Asta a fost un workout suprinzator de usor pentru mine, obisnuita sa pedalez cu o cadenta mai mica de 90 rpm.
Date: aici
Marti 14 nov- Thrill si Pilates
Asta a fost un workout suprinzator de usor pentru mine, obisnuita sa pedalez cu o cadenta mai mica de 90 rpm.
Date: aici
Marti 14 nov- Thrill si Pilates
Cum ma tot supara spatele in ultima vreme, se exclude cam orice workout complicat, asa ca ma duc la ceva soft- Pilates. Nu e rau. Raman apoi si la ceva clasa mai variata numita Thrill. Daca la Pilates sala era plina, la Thrill am fost 3 persoane.
Date: aici
Miercuri 15 nov- Alergarea de miercuri seara cu Intersport Brasov
Andrei merge, asa ca ma duc si eu sa vad care treaba, intuind ca se vor forma mai multe grupulete si ma voi lipi si eu de unul care sa ma scoata putin din zona de confort. Socoteala mea da cu virgula la fata locului, caci alergam usurel si putin (cred ca s-au strans cam 6 km) intercalati astfel: incalzire statica, alergare de incalzire, scoala alergarii, alergare, stretching. Dupa mergem la Andrei si Claudia si punem de o masa in 5.
Date si track: aici
Joi 16 nov - Trebuia sa fie Zwift FTP x 15 min, dar a iesit mai mult un sweetspot
Nu mi-a iesit deloc sa stau 15 min la FTP. Nici in primul, si cu atat mai putin in al doilea interval.
Date: aici
Vineri 17 nov - Seara de vineri la Curmatura
Seara asta e planificata de acum mai bine de o saptamana. O urcare noctura la Curmatura, o mica ratacira, un ceai si o ciorba la cabana si o coborare tarzie au marcat inceputul weekendului. Am fura startul, cum s-ar zice.
Date si track: aici
 |
| Monica, Radu si Pisica |
 |
| Eu sunt o diva, te rog. Doar nu te astepti sa stau la poza, pana faci tu manual focus? |
 |
| Pana la urma au facut, temporar, pace |
 |
| Ii cam ploua in gura |
Pentru ca vremea se anunta ploioasa weekendul acesta, nu intra nimic mai mult de o alergare prin Postvaru, alaturi de Radu, pe poteci majoritar noi, terminata cu o shaorma "La Turcu'" (recomandarea lui Andrei).
Date si track: aici
Duminica 19 nov - Plimbarea de seara cu ursii
O tura scurta pe Tampa si o coborare la frontala. Date si track: aici
O tura scurta pe Tampa si o coborare la frontala. Date si track: aici
 |
| Pe poteca Curmaturii |
Intre doua vacante (Maroc si schi in Austria), decembrie e o luna scurta. Doua saptamani si un singur weekend pe langa casa.
Miercuri 13 decembrie- Barre fitness si Indoor rowing
Dupa ce luni am dormit pe saturate, iar marti am desfacut bagaje, miercuri incepem sa ne reintram in ritmul de Brasov si merg la sala. Clasa de barre si ceva indoor rowing inainte si dupa. Durerea de spate incepe sa revina.
Miercuri 13 decembrie- Barre fitness si Indoor rowing
Dupa ce luni am dormit pe saturate, iar marti am desfacut bagaje, miercuri incepem sa ne reintram in ritmul de Brasov si merg la sala. Clasa de barre si ceva indoor rowing inainte si dupa. Durerea de spate incepe sa revina.
Date: aici
Joi 14 decembrie -Zwift Workout
Cand am vazut planul de intervale pentru acest antrenament, am zis ca va fi usor si plictisitor. 4 seturi de 3 intrervalele de 3 minute la 95% FTP nu pareau nimic provocator. Cat m-am inselat...Dupa primele 2 seturi deja il intrebam pe Radu daca nu vrea sa inceapa mai devreme. Chichita era cadenta. Intervalele alternau: 50 rpm cu 110 rpm. Si intervalele de 110 rpm mi se pareau groaznice, pentru ca eu ma simt confortabil (si simt ca dau randament) la 80-85 rpm. Dar asa cum m-a luminat Radu, structura asta de intervale era gandita pur si simplu pentru a te scoate din zona de confort. Si i-a reusit cu varf si indesat.
Joi 14 decembrie -Zwift Workout
Cand am vazut planul de intervale pentru acest antrenament, am zis ca va fi usor si plictisitor. 4 seturi de 3 intrervalele de 3 minute la 95% FTP nu pareau nimic provocator. Cat m-am inselat...Dupa primele 2 seturi deja il intrebam pe Radu daca nu vrea sa inceapa mai devreme. Chichita era cadenta. Intervalele alternau: 50 rpm cu 110 rpm. Si intervalele de 110 rpm mi se pareau groaznice, pentru ca eu ma simt confortabil (si simt ca dau randament) la 80-85 rpm. Dar asa cum m-a luminat Radu, structura asta de intervale era gandita pur si simplu pentru a te scoate din zona de confort. Si i-a reusit cu varf si indesat.
Date: aici
Vineri 15 decembrie- Cand pufoaica dusa la curatat te scoate afara din casa
Sincer nu aveam niciun chef de alergat, insa trebuia oricum sa ma duc sa iau gecile de puf de la curatat, asa ca fara pic de convingere m-am mobilizat pentru o alergare anemica pana in Coresi, cumva determinata si de temperaturile placute, cu care nu ma voi mai intalni pana in martie.
A iesit o alergare lesinata pe care merita sa o uit cat mai repede.
Vineri 15 decembrie- Cand pufoaica dusa la curatat te scoate afara din casa
Sincer nu aveam niciun chef de alergat, insa trebuia oricum sa ma duc sa iau gecile de puf de la curatat, asa ca fara pic de convingere m-am mobilizat pentru o alergare anemica pana in Coresi, cumva determinata si de temperaturile placute, cu care nu ma voi mai intalni pana in martie.
A iesit o alergare lesinata pe care merita sa o uit cat mai repede.
Vremea urmeaza sa se strice la finalul zilei, asa ca trebuie sa profitam si sa iesim undeva din casa. Alegem o tura de plimbare in Piatra Mare alaturi de Cristi, Raluca si Muha, cu povesti despre caldurosul Maroc, ciorba de legume si ceai la cabana cu muscate vesnic inflorite si cu un vant nebun dimineata, ce s-a potolit pe la 12.00 si ne-a lasat sa urcam pe varf. Plafonul de nori jos, spart totusi de cateva raze galbui, Bucegiul ascuns in pacla, contrastand puternic cu restul muntilor mai mici luminosi si deja albi, creeaza o atmosfera faina pe care aparatul reuseste doar in parte sa o suprinda. Coborarea pe la 7 Scari merge repede si incheiem o tura tihnita cu shopping salbatic in supermarketurile din Brasov, cat sa evitam nebunia din magazine, previzibila pentru saptamana urmatoare.
Date: aici
 |
| Bucegiul si norul cel futunos |
 |
| Plafon jos |
Duminica 17 decembrie- Sala
Peste noapte a nins anemic, insa grosul se anunta sa vina in timpul zilei. Plecam devreme de acasa, bucurosi ca nu trebuie sa dezapezim masina. Programul de azi e simplu: ceva sala si ceva sauna si apoi alte treburi organizatorice pe acasa, caci tocmai ce ne-am hotarat ca dam biciclitul in tarile calde pe un schi in Alpi. Macar avem un plan pentru sarbatori.
Date: aici
Cum anul acesta cu 3 zile de concediu poti lega 10 zile libere, am lasat sarmalele, carnatii si lupta cu mesele intinse pentru un alt an mai sarac in zile libere si am luat calea Alpilor cu ale lor zapezi venite parca mai devreme fate de alti ani. Prima zi a fost o reacomodare cu schiul de partie, intr-o statiune aproape goala de langa Zell am See.
Ziua de Craciun a adus cu ea o tura pe schiuri pe ghetar spre un varf de 3000 m -Granatspitze- cu zapada buna si vizibilitate pana la cele 3 Cime din Dolomiti.
 |
| Urcand spre Weissee |
 |
| Pe urme bune, spre Granatspitze |
 |
| Unii deja coboara |
 |
| Desfocirea |
Jurnal Radu
A doua zi de Craciun, din nou, schi de partie, de data asta in Saalbach. Un domeniu de +200 km de partie, din care am apucat sa exploram doar 25%.
A doua zi de Craciun, din nou, schi de partie, de data asta in Saalbach. Un domeniu de +200 km de partie, din care am apucat sa exploram doar 25%.
 |
| Ajunul Craciunului pe partiile din Austria, cu valea acoperita de ceata |
 |
| Urcarea spre Granatspitze |
 |
| Ski de partie in Saalbach |
0 comments:
Trimiteți un comentariu