marți, 31 decembrie 2019

2019 pe scurt

2019 a stat fara indoiala sub semnul celor 3 luni petrecute in America de Sud. Dar asta nu inseamna ca asta a fost tot. Fiecare luna a avut momentele si turele ei faine si mai jos le voi strange pe cele mai cele.

Ianuarie sta sub semnul schiului de tura. Avem parte de una din iernile acelea adevarate, zapada este peste tot, nu cari deloc schiurile in spate, te urci pe ele de la masina, cobori pe ele pana la masina. Au fost cateva ture faine, pe Clabucetul Auzgii dupa Revelion, cu Stefan si Monica, ori in Muntii Taga, insa cea care merita numita aici a fost un Morning Glory in Piatra Mare cu Radu si Alin.

Februarie a avut un vis: traversarea Iezer- Mezea-Oticu-Fagaras. Nu a iesit, nu avea cum sa iasa cu echipamentul greu, antrenamentul lipsa, bagaj mult prea mare si fara sa fac pace cu iarna. A iesit insa o tura lunga de schi de tura, in care am descoperit multe locuri noi, am balaurit, am luptat cu vantul, am luat decizii corecte si am avut parte de un apus superb in timp ce urcam spre Papusa.

Martie aduce cu ea prima adiere de primavara. Concediul din Andaluzia era cat pe ce sa fie spulberat de o tensiosinovita crepitanta cu care m-am ales probabil dupa tura din Iezer, insa cu antininflamatoare si o orteza pornim la drum si lucurile se simt din ce in ce mai bine pe masura ce se scurg zilele pe cursiera.Usor, usor renunt mai intai la elementele de rigidizare, iar apoi chiar la orteza. Andaluzia ne vrajeste cu amestecul de mare si munte ce se nasc unele din altele si se prelungesc unele cu altele. Orasele-i sunt poveste,cafelele o incantare a simturilor, iar copacii infloriti profilati pe fundalul alb al Sierrei Nevada ne picura in suflet dorinta de a reveni, curand, in zona.
Pedaland in tricou prin Sierra Nevada
Aprilie e un amestec ciudat de MTB prin Postavaru, trainer si ture de trekking, insa in urma-i ramane o lunga tura de bikepacking facuta prin Banat la finalul lunii si inceputul lui mai. Almajului, Aninei, Cheile Nerei, Cernei si Mehedinti, 10 zile, munti domoli dar pustii, primavara pe bune si multe ploi.

Mai. Se apropie plecarea si noi suntem in continuare nepregatiti. Iesim in continuare afara si facem lucuri faine, insa in egala masura setea s-a domolit cumva, pentru ca stim ca in fata ne stau trei luni pe drum, trei luni in care ne vom face plinul de calatorit, in care vom vedea tari si munti noi. Si din experienta asta ne hranim si inainte de a pleca, dar ne vom hrani si luni bune dupa ce ne vom intoarce. Se leaga totusi  o vizita la Sibiu cu colegii de munca, o aventura solitara in timpul saptamanii in Crai si o exploare prin Leota.
Vezi, acolo-i mosia mea
Iunie a fost prima luna a calatoriei noastre sinonima cu descoperirea unui nou continent, limba noua, mancare si oameni diferiti. Doar cateva zile in Columbia, dar si o trecere a frontierei cu Ecuador ce spune pe viu povestea trista a oricaror refugiati, ce fug din tara lor (in cauza asta Venezuela).

Iulie este dedicata in principal celei mai mici tari din America de Sud- Ecuadorul, insa una extrem de diversa. Noi ramanem focusati pe lantul muntos ce traverseaza tara nord-sud si ajungem sa schimbam destul de des peiajele: vulcani inzapeziti, portiuni lungi de platou inalt semi-arid, campuri verzi, urcari provocatoare, sate inghetate in timp.
Not your average selfie- Quilotoa loop
August este cu siguranta cea mai frumoasa luna din concediul nostru. Scapam de vremea capricioasa din Ecuador, de ploaie, vant si frig (da, desi nu ati crede, la Ecuador poate fi si frig) si ne bucuram de un soare generos in Peru.Si de munti. Cei mai specatulosi munti de pana acum, munti in care vom reveni cu siguranta (Cordilliera Blanca si Cordillera Huayhuash)
Ride on. baby!
Jurnalele din America de Sud sunt aproape integral pe blogul lui Radu.

Septembrie aduce cu el putina oboseala, ceva mai mult dor de casa. Adevarul este ca zilele la 4000 de metri se simt si corpul cere odihna. Sufletul cere paduri verzi. Asa ca pentru ultimile doua saptamani ale concediului nostru ne stabilim cartierul general in Cusco si facem ceva ture scurte, dintre care cea mai frumoasa a fost fara indoiala o tura de bikepacking in Ausangate.
Epic Ausangate
Octombrie ne face cel mai frumos cadou posibil si aduce cu sine o toamna lunga si calduroasa. Ne pastram obiceiul de a ne trezi devreme, dobandit in America de Sud, si iesim constant inainte de job cu MTBul sau la Social Morning Glory. 
Munte, prieteni si biciclete, combinatia perfecta
Noiembrie sta sub semnul "asta-i ultima tura pana ce vin zilele mohorate si cenusii de toamna adevarata". Doar ca zilele nu au venit si noi am tinut-o in continuare cu iesirile noastre matinale. Fac progrese la MTB si facem cateva ture frumoase cu prietenii, printre care si cea din Baiului si Neamtului.
Pe din afara cioban, pe sub suba, lycra boy
Decembrie continua cu goana dupa vreme buna si schimbam MTBul pe Morning Glory. Dar nu la schi, asa cu probabil ca v-ati asteptat, ci la trekking. Potecile sunt uscate si indeamna la mici aventuri: seri petrecute la un refugiu sau la o cabana, dimineti colorate: Piatra Mica, La Om, Postavaru, Saua Strunga.
Zapada a venit abia dupa Craciun si din adidasi sarim direct pe schiuri.
La Om Morning Glory
Si pentru ca aceasta este si un blog despre sport, statisticile generate de Strava arata cam asa:

Foto by Radu