joi, 1 septembrie 2022

Gustarul lui 2022



Claudia is back. Doar vreo 2 saptamani, dar stiu ca vor fi 2 saptamani pline. De emotie si de fapte. Marius si Miruna par sa se inteleaga destul de bine si poteca spre Iepure e prilej de multa alergare pentru copii si bucurie tacuta pentru parinti.





Stiu bine ca lui Marius nu ii plac deloc drumetiile, dar cum Miruna nu se omoara cu bicicleta, plimbarile sunt singura varianta de a ne petrece timpul impreuna. Asa ca astazi ii ducem pe Gabony. De fapt, mai mult pe Marius, pentru ca Miruna a mai fost de 2 ori. Dupa socoteala mea...Dupa ce il conving cu greu pe Marius ca pe Gabony nu se poate urca cu bicicleta, nici macar daca impinge la ea, ne avantam pe trepte si ne confruntam cu 2 probleme. Miruna nu se mai opreste din vorbit, iar Marius nu se mai opreste din vaitat :D . Cu multe pauze de dulce si de joaca ajungem sus, iar la vale, totul e mult mai usor.





4-5 august Moacsa

Suntem cu copiii la Moacsa si desi acum, stand pe loc, vad ceva mai multa mizerie decat am vazut cand am fost cu bicicleta, iar apa e cam tulbure/ murdara la mal, pana la urma a fost fain si am prins un apus chiar reusit. Totusi raman la parerea ca taxa de 10 lei de om si 15 lei de masina nu se vede in curatenia din jur.





Suntem cu Claudia, Miruna, Vali, Dana si Muha la Fagaras Rocks. Dintre noi toti, doar Claudia alearga. Restul suntem sustinatori. Insa e o ocazie foarte buna de a sta cu copiii afara, de dimineata pana seara, de a dormi la cort etc.
Vineri seara copiii au decretat ca atunci cand or sa se faca mare or sa se "sacatoreasca" si or sa fie soti. Dragostea s-a mai domolit sambata, cand am fost la o scurta plimbare, dar Vali a avut cumva grija sa tina aprins fiorul dragostei, invatandu-i sa se masoare...incepand de la nas.
Vali zis si Piratul si dragoste mare intre copii


Va masurati incepand de la nas

12 august-  Lempes pe post de ramas bun








Nationalele de maraton se apropie si momentan suntem cantonati in Oltenia profunda, lipsita de diferenta de nivel si uscata precum desertul. Cel mai bun time slot pentru antrenament este dimineata, inainte sa se puna caldura. Pedala merge in spatele lui Radu, insa tura asta de 2 ore cu 71 TSS mi-a dat asa o oboseala pe care am putut sa mi-o explic doar a doua zi, dupa un test pozitiv de covid.


Ies cu Marius la o tura prin padure si cand vin acasa, dau fuga pana la farmacie. In 5 minute, cele doua liniute ale testului pozitiv se hlizesc la mine si eu am un moment de "stergem totul cu buretele si refacem prioriatile". Sunt asa de in priza, incat ma tine pana seara si uit si de covid si de toate...


Dupa covid cel mai bine merge  o tura la vale cu kid-ul. Planul e sa urcam cu autobuzul si cu ocazia asta descoperim si care e cel mai bun mod de fixare a bicicletei de copil pe remorca. Cobor cu Marius pe forestier, urcam cu greu Valea cu Apa si coboram pe Scenic. Pustiul urca prost si coboara bine. Imi setez ca prioritate sa gasesc o sufa cu care sa il ajut pe urcari, cat sa tinem amandoi la minim frustrarile, caci pot sa inteleg ca momentan urcarile lungi nu au niciun farmec pentru el.

21 august- Holbav si tentativa de inaltat zmeie

Trebuia sa fie o zi de inaltat zmeie la Holbav, dar vantul nu a fost de partea noastra. Asa ca ne multumim cu ceva joaca si un picnic pe post de masa de seara.




Daca am luat sufa, zic ca cel mai bine o incercam pe o urcare sanatoasa si nu pe un forestier monoton. Cum Drumul Rosu e prea greu pentru mine ca sa trag si copilul la sufa si nu stiu apoi pe unde sa il cobor,  ma gandesc ca Saua Tampei e suficienta, mai ales ca aveam de mult in minte coborarea de la Iepure. Punem sufa imediat dupa bariera si inainte de jumate Marius deja se plange ca il doare spatele si il dor mainile. Apoi asa se face antrenamentul😄 .


Prima tura solo dupa covid. Aleg cursiera pentru ca ea imi permite sa controlez mai bine zona de HR in care ma gasesc si sa merg mai rotund. Iese o tura cinstita de 1h30, cu o medie usor sub 30 km/h si in zona 2, cel mai probabil datorita faptului ca a fost racoare. Inca nu e final de august si toamna se simte deja in aer.


Copilul se misca suprinzator de bine pe urcarea pana la Turnul Alb, inclusiv pe pantele abrupte din Parcul Schaeffler.  Cu ceva pauze ajungem si la Stejeris, iar apoi coborarea merge struna. Pustiul chiar coboara bine si in 2 ani sigur ma face.


Asta e ziua in care ar trebui sa ma decid daca merg sau nu la Nationale. Ma gandesc ca cea mai buna strategie de a vedea daca frecventa cardiaca urca sau nu unde vreau eu sa fie e daca dau macar o bucata din Drumul Rosu. Nu e ouau, nu e groaznic si fix din cauza asta tura de fata nu imi lamureste deloc dilema. Reuseste sa o faca mama, caci oferta de a veni sa stea cu Marius este de nerefuzat.

25 august- Apus pe Lempes





Strategia vacantei este sa il scot zilnic pe Marius la miscare, spre linistea mea si a intregii case. In editia de azi, o urcare abrupta din Schei si pana la Belvedere, iar apoi o coborare pe Galben pe care Marius s-a descurcat chiar bine... pana a facut pana. Bineinteles ca obisnuita cu tubless, nici nu mi-a trecut prin minte sa car dupa mine camera sau leviere, asa ca ma vad nevoita sa sun un prieten (pe Radu) care sa vina sa ne recupereze.


Cum vara e pe sfarsite si eu inca nu mi-am facut plinul de dormit la cort, de seri si nopti tihnite,  profitam de dupa-amiaza de duminica pentru a face din nou bagajele pentru o seara la cort.  Lui Marius nu ii place sa mearga pe jos si nu se da in vant nici dupa dormitul la cort, dar povestea locului nostru secret reuseste sa il mobilizeze si adevarul e  ca o data ce luam toata casa in spinare si ajungem in coama dealului, avem parte de o seara si mai apoi o dimineata chiar placute.




31 august Cu copiii la Holbav

5 copii la gramada = linistea parintilor. Avem noroc ca ploaia de vara dezlantuita in Brasov a ocolit Holbavul si locurile sunt uscate si perfecte pentru multa joaca.