<-- Din aceesi serie: Cheile Rametului
Protagonisti: Oana, Andrei, Octavian, Emil, Em, Marti, Radu, Mike.
Ziua doi a vacantei noastre incepe cu somn de voie, caci doar e Duminica Pastelui si desi Radu tragea de noi sa ne grabim sa prindem cat mai mult cocot, noi ne mobilizam cu mare greutate. Strangem frumoasa tabara si plecam spre urmatorul obiectiv: Cheile Aiudului.
Cheile Aiudului sau Valisoarei sunt situate intre satele Poiana Aiudului si Valisaoara si sunt formate din mari zone de catarare: Coltul Vilii, Tancul Cetatii, Coltul Bogza, pe stanga cum venim dinpre Poiana Aidului spre Valisoara sau dreapta orogafic, si in dreapta (respectiv stanga) Poligonul, Coltul Cetatii si Coltul Diacului. Se poate campa sub Coltul Vilii, intr-o poiana ferita de ochii lumii, sau direct langa drum, langa rau.
 |
Unul din peretii din Cheile Aidului-Coltul Diacului, fotografiat la apus
|
 |
| Cheile Aiudului sau Valisoarei |
In prima zi am mers la escalada si am inceput cu traseele de la Poligon: El condor pasa (6+), Colt Alb (6+), Mumf (6-) si Gemini (7-). Radu a lucrat la foc continuu si a pus mansa dupa mansa ca sa le dea de lucru pinguinilor. Seara facem foc de tabara si inauguram seria bucataria lui Radu, cu specialitatea casei: mamaliguta cu unt cu branza si smantana, totul stropit cu vin rosu la butoias.
 |
| Party time |
Dimineata numarul 3. La ora 8 ma trezesc in zornait de expresuri. Ies din cort si deasupra capului imi vad caproiul in prima regrupare si pe Marti la inceputul traseului neauzindu-se intre ei. Oamenii urcau pe Creasta Nordica in Coltul Cetatii. Pentru a ma pune la adapost de ecourile nedorite, imi pun castile in urechi si pe ritmuri divine bag somn pana la 12.30 cand direct din sac sar cu pinguinii pe drum spre 2 trasee usoare: Creasta Aiudenilor si Creasta Fetelor, amandoua aflate in Coltul Diacului.
 |
| Marti in Creasta Nordica |
 |
| Relaxare la final de traseu |
 |
| Octavian intr-un sprait interesant in Creasta Fetelor |
Dupa-amiaza, dupa o ploicica de vara, pentru a ne umple timpul ramas pana la pornirea focului pornim pentru 2 h de escalada la traseele din Coltul Bogza: Extrema dura (5) si Excalibur (5+). In stanga lui Excalibur mai este un traseu usor, tot de 5, fara nume, pe linie de spituri, iar intre Excalibur si Extrema dura, un altul "no name", pe spituri, de 6-. Fiecare traseu are top separat, linie clara, sunt bine amenajate, au sub 25 m lungime si necesita cam 6 expresuri.
Dimineata numarul 4. Ne trezim si eu si Radu pe la 7:30 cu chef de catarare. Il cooptam si pe Octavian si plecam spre Creasta Sudica (4B, 6-).
 |
| Mike si Octavian in Creasta Sudica (4B) |
Terminam traseul pe la 12, la 12.30 suntem la corturi si la 14.00 ne suim in masini si plecam spre Padis. Drumul e deosebit de pitoresc si merita fiecare secunda petrecuta pe el. Imediat dupa Cheile Aiudului ajungem in Rametea si ochim peretii unde se gasesc traseele de esclada, iar apoi navigand cu multa sudoare printre gropi, ajungem la Buru. La intersectia cu drumul Turda-Campeni intram pe valea Ariesului, care este de-a dreptul impresionanta. E adevarat ca nu este maiestuoasa si inalta precum Valea Oltului, dar e lunga si salbatica. Ariesul este cu adevarat un rau impresionant, asa cum il parcurgem noi inspre amonte. Trecem printre sate si livezi, dealuri cu case cocotate in varf, pereti si poduri urmand cu fidelitate linia mocanitei care facea acest drum de vis acum 30-40 de ani. E un loc salbatic, in care drumul se strecoara firav, traficul e redus, si te poti bucura in tihna de tot ceea ce iti ofera natura: verdele primavaratec si plin de opulenta, copaci infloriti intarziat in aceste locuri si o atmosfera de sarbatoare tihnita, vizibila in toate satele prin care treceam.
Odata iesiti de pe Valea Ariesului, pornim spre satul Pietroasa de unde prindem drumul spre Padis. Alte drumuri, alte locuri si mai ales un apus superb de soare care ne insoteste pasii. Drumul forestier de acces la Padis este foarte bun pana in satul Boga, se lucreaza la el continuu pentru intretinere si asta chiar se vede, insa circulatia nu e afectata. Din Boga continuam in sus in serpentine castigand progresiv altitudine. Odata cu ultimele reflexii rosiatice, oprim la intersectia drumurilor spre Padis, respecriv Glavoi si plini de inspiratie sau poate manati de frigul de afara, alegem sa coboram spre Glavoi. Aceasta ultima sectiune de drum e mult mai proasta decat precedentele, dar perpectiva unui foc care sa ne incalzeasca oasele e suficient de motivanta asa ca ochim un loc linistit la Glavoi, unde oricum nu era prea mare aglomeratie si unde campam. La Padis era chiar si mai liber, fluiera vantul la propriu printre constructii.
Au contribuit direct la reusita acestei ture toti pinguinii si indirect si apartinatorii, dupa cum urmeaza:
- Andrei prin functia de copilot al lui Emil si prin functia de cap pe care si-a asumat-o, luand in freza toti maracinii de pe Creasta Aiudenilor.
- Octavian si Viorica cu masa de Pasti, cu tortul care i-a dat aripi lui Radu si cu vinul la Butoias.
- Oana (strumful) cu care ma intreceam la sotii si pe care le directionam mai apoi spre Vulturas.
- Marti care a reusit sa scape de o periculoasa Tetanie (si evident medicul care l-a salvat) + maslinele inconfundabile si pateul pe care il manca cand noi ne delectam cu paste in sos.
- Em cu disco-barul ABC care insa va fi mai bine folosit la Padis si cu specialitatea casei: slana facuta trandafir asezonata cu ceapa rosie.
- Emil cu alegerile lui inspirate pe care le-a facut de fiecare data pe drum.
- Radu pentru efectele care le-a avut tortul+ dulciurile din dotare...adica trasee cap fara numar.
- Bunica si mama pentru bunatatile pe care le-am carat in masina pentru Pasti.
--> In continuarea seriei: Padis
--> In continuarea seriei: Padis
Foto by Radu
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Infobox:
- Infomatii online: aici (din pacate momentan sectiunea pentru Cheile Aiudului nu este functionala)
- Descriere traseu: Creasta Aiudenilor (2B, 5-, 3 lc)
- Scurta descriere: In Coltul Cetatii exista 2 muchii - creste proeminente. Vazute dinspre Poiana Aiudului spre Valisoara, cea care se desprinde direct din drum este Creasta Fetelor (2A, 4+, 5 lc) iar cealalta este Creasta Aiudenilor. Ambele intrari sunt marcate cu niste dreptunghiuri galbene la baza, dar pe care cu greu se poate citi numele lor.
- 1 l.c. De la baza sunt vizibile 2 pitoane dintr-un total de 3 cate se gasesc pe acesti 40 m. Traseul incepe vertical cu insusi pasul traseului. Dupa 7-8 m se lasa pe o muchie aproape orizontala, unde gasim si al treilea piton (cam la 10 m de la pierdera inclinatiei), in dreptul unui tanc proeminent. In rest exista posibilitatea unor asigurari intermediare la tancuri, clepsidre sau se pot completa cu asigurari mobile. In partea a doua a lungimii pasul nu e mai greu de III. Regrupare in sensul clasic nu exista. Noi am regrupat la un arbust firav si la un tanc de stanca. In acest loc se poate ajunge insa si direct de jos, pe o varianta ocolitoare.
- 2 l.c. Este lipsita de pitoane; se poate merge la asigurari mobile sau se poate asigura la tancuri, clepsidre, copacei, in functie de preferinte. Linia traseului ramane la latitudinea fiecaruia. Aproximativ 25 m lungime. Regrupare improvizata la un arbust+ tanc. Pe varianta pe care am luat-o noi, pasul a fost la 15 m de la pornire, aproximativ un IV/IV-.
- 3 l.c. Lungime lunga, de 50 de m cu aspect de muchie larga, orizontala aproape si foarte innierbata. Noi am mers nelegati in coarda. Catarare elementara. Posibilitati multiple de asigurare la tancuri sau arbusti. Topul este intr-o campie larga.
- Retragere: ne orientam spre dreapta, in coborare usoara in diagonala, pe o potecuta firava, printre maracini, spre o serie de copaci si apoi pe pante inierbate pana la nivelul raului.
- Observatii: Pe tot traseul sunt perpective frumoase spre Creasta Fetelor si se poate comunica facil cu echipele de acolo. Traseul este insa foarte innierbat si cu multi arbusti care inteapa.
0 comments:
Trimiteți un comentariu