joi, 25 aprilie 2013

Cu bicicleta prin Sächsische Schweiz



Tura cu bicicleta prin Sächsische Schweiz o aveam imaginata inca de asta iarna. Zona imi place in mod deosebit: mici sate pitoresti situate printre dealuri, paduri de conifere si drumuri pustii. Cum weekendul acesta Radu era ocupat cu un maraton de scari eu mi-am gasit repede de lucru: o tura de bicicleta in zona.

Nu aveam un plan stabilit, aveam cu mine in schimb o harta foarte buna 1: 25.000 si de la oficiul de informare turistica luasem o brosura cu Elberadweg pe care planuiam sa revin la intoarcere. Ca sa castig timp ma decid sa iau trenul regional pana intr-o localitate de pe malul Elbei numita Stadt Wehlen. Cam 40 de kilometri si o ora de mers. Imi devine clar ca cel mai probabil voi lua trenul si la intoarcere dar nu imi bat prea mult capul cu asta. Tura imi sta in fata si eu planuiesc sa merg dupa inspiratie. Din Stadt Wehlen (orasul Wehlen), trec Elba cu bacul si ma trezesc intr-o piata draguta in fata Bisericii Biciclistilor.
Bacul peste Elba
Piata centrala din Stadt Wehlen
Biserica bicilistilor
Stadt Wehlen in prima decada a secolului 19-Carl August Richter & Ludwig Richter-pictura de pe Malerweg
Dau sa urmez drumul principal spre Dorf Wehlen (Satul Wehlen) dar sunt oprita repede din avantu-mi tineresc de palcuri bogate de floricele albe, aparute prin locurile insorite din padure. E primvara si imi umplu sufletul de ea. 


Fiind sambata cam toata lumea trebaluieste prin curte, curata ceva, matura, tunde si ocupatia preferata- arde frunzele uscate. In acest sat planuiam sa ma opresc si sa vad ce este cu parcul in miniatura dedicat zonei Sächsische Schweiz insa cand am vazut ca e vorba de un muzeu in aer liber cu o suprafata de 8.000 mp, am zis ca acolo voi ramane si se va duce pe apa Sambetei tura mea. Asa ca il pun deoparte in cap pentru o vizita ulterioara si ma hotarasc sa mai dau ceva pedale. Nu avansez prea mult caci privirile imi sunt atrase de indicatoare turistice cu «die Bastei» (sau bastionul)-unul din cele mai importante puncte turistice de pe Valea Elbei, podul de piatra ce ii este specific fiind mereu vizibil de pe drumul auto de pe malul raului.
Mai tineti minte cantecelul cu Podul de piatra?
Asa ca ma gandesc sa dau o tura mai ales ca aparent voi avea pista de biciclete pana acolo. Desi pe harta parea departe, nu sunt decat 3-4 km pana acolo, insa cum trec de ultimul loc de parcare am parte de o baie de multime. As fugi in jos, pe trepte, spre pod, spre stanci ca sa ma dau din calea fluviului, dar nu am lant ca sa leg bicicleta, asa ca nu imi ramane decat sa trag cateva cadre ingineresti in mare viteza, sa arunc o privire la cataratorii ce isi desfasurau nestingheriti activitatea pe stancile lor solitare, feriti de puhoi si sa ma sui din nou pe bividiul meu galben si sa scap de aici. 

Elba vazuta de sus
Adrian Zingg-Die Basteiaussicht-pictura facuta de pe Malerweg (sfarsitul secolului 18, inceputul secolului 19)
Asa cum spunea insa Radu ulterior, dimineata la ora 7.00 ar trebui sa fie pustiu si deci un moment numai bun de vizitat locurile, mai ales ca ele sunt situate pe poteci turstice, nu exista taxa ori orar de functionare.
Revin de unde am plecat si un drum in serpentine ce urca spre Hohnstein imi face cu ochiul. De fapt drumul coboara intr-o prima etapa pana in fundul unei vai (Polenztal) ca apoi sa urce pana in micul oras, in care principalul punct de interes este un castel medieval datand de pe la 1200 si este singurul castel medieval de pe Valea Elbei care a supravietuit intact trecerii timpului. 
O mica piateta in Hohnstein
Castelul vazut in departare


Si acesta se poate vizita, si de data asta aman vizita pentru o data ulterioara si o vizita separata si pentru ca ma cam alearga ploaia decid sa cobor spre Elba pentru a fi cat de cat aproape de calea ferata. In Bad Schandau pot sa intru deja pe Elberadweg dar parca m-as mai plimba putin prin satele din sudul raului pe care le stiam tare frumoase. Le explorasem intr-o tura de alergare, chiar prima data cand am ajuns in zona si le consideram o frumoasa incheiere de zi. Si mai ales un final linistit. Cum padurile au fost inlocuite de pajisti, ma opresc des sa caut floricele. Gasesc pe camp albe, galbene, mov si ma bucur de fiecare in parte. 

Tufisurile galbene imi cresc starea de optimism si la fiecare margine de drum, din curtile fara gard imi fac cu ochiul zambile, narcise, lalele si panselute. 


Magazinul satului
Toata lumea se bucura de primavara si satele trec in ritmul urcarilor mici si abrupte si coborarilor mult-dorite pana cand ajung in Königstein pe malul Elbei. Si aici ar fi o fortareata-inchisoare de vizitat dar deja este trecut bine de ora 18.00 si in curand noaptea ma va alerga de la spate. Merg doar cativa kilometri pe pista de biciclete si apoi evadez din nou prin sate, incercand sa gasesc o scurtatura spre Pirna caci Elba face un cot larg aici si m-ar purta prea mult spre nord. 


Aparent e plin de artisti in satele astea. Sau cel putin panourile de intrare si iesire din localitate sunt personalizate
Nimeresc si de data asta cu ajutorul hartii pe care am scos-o din rucsac de zeci de ori tura asta (noroc ca eram singura si puteam sa ma ratacesc pe cont propriu si noroc ca eram pe bicicleta si nu puteam sa ma ratacesc prea grav) si intru in Pirna. 
Si in Pirna s-au exprimat artistii. Altfel de artisti.
Inca mai am putina lumina si goana spre Dresden imi e intrerupta de primul copac inflorit si mirositor. Initial nu l-am observat si am trecut vijelios pe langa el, asta pana cand, din urma, m-a prins mirosul mai frumos ca orice parfum vandut cu sute de euro in magazinele de lux. Cu scartait de frane ma opresc din goana si ma intorc sa il vad.

Apoi imi reiau coborarea spre Pirna si continui pe pista de biciclete. 

Am avant, am ritm bun dar indicatorul care imi spune ca mai am 16 km pana in Dresden ma forteaza si regandesc planul. As mai avea nevoie deci de inca o ora, pe care nu am de unde sa o scot. Si asa, ziua a fost mai mult decat ingaduitoare cu mine avand in vedere ca mi-am inceput tura la ora 13.00. Asa ca GPS-ul ma scoate iar din incurcaturi si gasesc la 4-5 km distanta o strada numita sugestiv Strada Garii si o setez ca punct terminus. Cand ajung la locul faptei constat ca sunt deja in Dresden si dupa alte multe peripetii (pierdut tren, schimbat tren cu autobuz pe motiv de lucrari la calea ferata, gasit statia unde vreau sa cobor cu ajutorul GPS-ului) debarc la destinatie si urmeaza o noapte lunga luand pulsul concursului la care participa Radu.

Am incheiat tura o cu lista mai lunga de obiective la care vreau sa revin in zona: parcul in miniatura Sächsische Schweiz, Polenztal cu bicicleta cand se zvanta drumurile prin padure, die Bastei+ catarare in zona, Hohnstein, Königstein si o zi cu bicicleta pe maul Elbei. Deja incep sa ma indoiesc ca vom reveni la catarat in Sächsische Schweiz de atatea ori, ca sa am timp sa le vad/sa le fac pe toate.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Traseu: Statdt Wehlen (pe Valea Ebei)-Dorf Wehlen-inainte de Rathewalde bifucatia spre Bastei (tur si retur)-Hohnstein-Bad Schandau-Krippen-Papstdorf-Gohrisch-Koenigstein-Valea Elbei-Struppen-Pirna-Valea Elbei-Heidenau (Dresden)

Bike route 2099642 - powered by Bikemap