Luni- ploaie dimineata, vizitam Cortina, mancam pizza, ne luptam cu o nota buclucasa si cu spiritul de hot latin al chelnerului si in final, odata cu indreptarea vremii hotaram sa ne apropiem de munte.
 |
| Se pare ca muntele ne asteapta-Cristallo in soare |
Pentru un prim contact alegem Cinque Tori.
 |
| Undeva in ultimul plan-Cinque Tori |
Sunt un fel de zona scoala, foarte frecventata unde se poate catara cam tot timpul anului, cu foarte multe rute in general destul de scurte, de maxim 150m dar de dificultati variate, si cu multe trasee de escalada in jurul lor.
 |
| Bucurie mare, care bucurie si la voi sa fie, de la tinerete, pan' la batranete |
Aici ajungem repede din Cortina-cam 30 de minute cu masina pana la refugiul CinqueTori, refugiu situat foarte aproape de turnurile propriu-zise. O poteca de 10 minute te duce chiar la baza lor. Dam o tura ca sa ne cunoastem locul de joaca si ramanem impresionati de peisajul selenar. Parca o ceata de uriasi s-a jucat cu muntele, retezand varfuri, pravalind bolovani in echilibre precare, taind hornuri adanci cu palosele lor uriase.
 |
| Unul din turnuri |
Intram pana la urma 2 echipe in Torre Romana / Diedro Nord un traseu de gradul IV+ si 120 m in carte, bine pitonat, regrupari amenajate ca la carte.
 |
| Linia traseului (73) |
 |
| Schita traseului (73) |
 |
| Mihai (capul meu) si Oana (secundul lui Radu) in prima regrupare |
Inceputul e tare, un pas de 6 pe o burta, a doua lungime e frumoasa- o lungime de horn pe care inaintam fiecare dupa putiinta: sprait, ramonaj etc. A treia lungime, a reusit doar Radu sa o urce complet caci pe noi ne-a prins ploaia in penultima regrupare si am organizat retragerea pentru toti 4.
Evident ca atunci cand am ajuns jos s-a si oprit, dar pe noi a reusit sa ne lase uzi si cu toate materialele ude.
 |
| Alpinist murat strangand fericit o coarda uda |
Schite din: Arrampicare
a Cortina d'Ampezzo e dintorni-Dolomiti la vie piu belle,
autor Mauro Bernardi, Editua Athesia, 2008/2010.
Jurnal Radu
0 comments:
Trimiteți un comentariu