Amsterdam

<--Ziua 5: De la o mare la alta

Din seria "Noi la"

Postarea de fata va fi mai scurta decat celelalte din serie. Poate pentru ca deja majoritatea gandurilor s-au asternut deja pe hartie. Veti spune, da, dar sunt atatea de spus si de scris despre Amsterdam. Sunt, intr-adevar. Amsterdamul este un oras deosebit, un oras atipic si prin arhitectura, si prin infrastructura si prin stiul de viata al oamenilor dar asta se remarca foarte bine atunci cand, ajuns de cine stie unde din Europa, aterizezi pe aeroport si iesind de la metrou, vezi cu ochii tai ceea ce nu ai  vazut decat prin pozele de pe internet. Dar atunci cand ajungi in Amsterdam dupa ce ai pedalat prin atatea alte orase din Olanda, dupa ce ai vazut cum se traieste si la ferma, si in mediul rural si in cosmopolita Haga, ei bine, atunci impresia nu mai e la fel de puternica.

Nici nu o sa va povestesc despre  ce puteti vedea in Amsterdam, caci lista e prea lunga si detalii picante nu am strans.

Citeste mai departe...

De la o mare la alta

<--Ziua 4: O zi de esenta tare

Astazi e ziua cea mare-e ziua Reginei si noi suntem in drum spre Amsterdam. Exact asa cum NU ne doream. Da, stiu, toate ghidurile de turism recomanda calduros sa nu ratezi morile de vant, campurile de flori, si neaparat pe 30 aprilie sa fi la Amsterdam pentru Ziua Reginei. Oricat am incercat sa o calculam ca sa nu nimerim acum, se pare ca am esuat in mod lamentabil. In plus asta nu este o Zi a Reginei oarecare, astazi Regina va preda puterea fiului sau Willem-Alexander. Deci un dublu motiv de petrecere! Dar pana acolo mai avem o zi intreaga pe care o lungim dupa bunul nostru plac si in care refacem planurile din mers. 

Un aranjament floral tematic, gasit pe drum

Cat putem noi de dimineata ne infiintam in Haarlem. Auzisem noi ca este o bijuterie de oras si eram pregatiti sa ii rezervam cateva ore, dar nu a fost cazul. Orasul, chiar e frumos, cu multe cladiri vechi ce dateaza din secolele 17-18 dar acum si aici oamenii se pregateau de sarbatoare.
Si dupa ce depasim cu greu un targ de vechituri amplasat pe stradutele inguste, ajungem in piata centrala unde nici macar o poza nu putem sa facem din cauza parcului de distractii instalat acolo. Dupa ce ne invartim putin si ne enervam peste masura, ne luam campii si ne asternem la drum.

Citeste mai departe...

O zi de esenta tare

<--Ziua 3: Delta din Oras

Astazi Olanda a fost o simfonie de imagini si miros. Am pedalat putin dar am filtrat totul prin noi insine. Am vazut atatea fete ale tarii, incat la sfarsitul zilei eram parca mai obositi ca niciodata. Orase, dune, mare, cacao, campuri de flori, toate stranse la gramada. Insa daca ar fi sa cataloghez cumva ziua de astazi, as spune ca ea a fost eminament oflactiva. Port si acum dupa saptamani mirosurile impregante in adancul narilor si gravate probabil undeva pe scoarta cerebrala.

Narcise de toate culorile

Nu stiu cum a fugit dimineata pe langa mine, stiu doar ca ma gaseam in mijlocul centrului vechi din Haga, pe o banca din curtea interioara a Parlamentului, si in fata noastra era o tanara ce isi savura pauza de pranz. Cum, e deja amiaza?

Citeste mai departe...

Delta din oras

<-- Zilele 1&2: De la bordeluri pe apa, la mori de vant vechi de 300 de ani

Dimineata, cu harta pe masa, facem planul si sa cautam urmatorul loc de popas-din nou un Paalkampeerterrein. In functie de el ne vom configura traseul. 

Greu cu planificarea

Urmatorul oras important unde vroiam sa ajungem ar fi Delft, iar pentru asta avem 2 variante: de-a dreptul, prin aglomeratia urbana, sau pe ocolite, coborand mult in sud si mergand pe malul unul afluent al Rinului (Oude Maas) pana aproape de Rotterdam. Evident ca alegem varianta care presupune mai multa natura, asa ca revenim la morile de vant din Kinderdijk si apoi mergem tot spre sud.

Citeste mai departe...

De la bordeluri pe apa, la mori de vant vechi de 300 de ani

Am pornit la drum asa cum ne cunoasteti. Cu un plan incropit pe genunchi si cu certitudinea ca ne vom descurca la fata locului. Ceva documentatie statea adunata in dezordine pe Kindle sau pe cateva foi printate aruncate prin masina. In rest ne bazam pe fler si pe simtul nostru de cicloturisti. Stiti ce? Nici harta nu aveam! Dar asta deja nu mai e o noutate pentru voi, cand vine vorba de Radu, nu e asa? Dar stati, ca poate nu m-ati inteles bine. Nici harta rutiera nu aveam. GPS-ul nostru nu stie decat Germania si cunostintele lui despre Olanda se opresc la cativa zeci de kilometri dupa granita.

Ei, si veti spune, Olanda e mica, asa cam cat Moldova noastra, 200 de km maxim, de la granita la mare si e oricum altfel dar nu salbatica. Are autostrazi si panouri informative...

Are, ce e drept, daca vrei sa ajungi in Amsterdam...

Dar ce te faci daca tu cauti un loc de cort, intr-o padure, la marginea unui mic oras, loc marcat cu o simpla pancarta si dotat cu o pompa de apa? E un fel de a gasi acul in carul cu fan! Ei, dar vestea buna este ca daca ceea ce cauti nu e ac, ci un punct din lumea asta, si mai esti cu Radu, ai sanse reale sa il gasesti.

De ce cautam asa ceva? Pentru ca in Olanda nu e deloc usor sa faci “wild camping”. Sunt multi domne, au localitatile una langa alta si au putine paduri sau locuri mai dosite. Spre exemplu, micul oras unde suntem, numit Hilversum (de care sigur nu ati auzit pana acum) este la doar 20 de km de Utrecht si 30 km de Amsterdam, asta ca sa va dau doar doua orase mari. Evident ca pana acolo mai sunt multe alte localitati mai mici. De regula ce nu e construit e fie apa, fie teren cultivabil sau dedicat cresterii animalelor, fiind propietate privata si inconjurat cu un...canal. Olandezii nu se obosesc sa ridice garduri, e mai simplu sa sape canale pentru a-si imprejmui locul.

Dar ca sa nu va mai tin in suspans, trebuie sa va spun ca...l-am gasit! Locul de care vorbesc este un Paalkampeerterrein (se gasesc in Olanda si Belgia), cu alte cuvinte un loc in natura unde se poate campa gratis. Daca e gratis, evident este cum a lasat mama natura. Daca aveti noroc puteti gasi cel mult o pompa de apa, dar apa nu este potabila (va veti da seama imediat dupa ce o mirositi-are un miros de sulf si de balta). In general locurile sunt mici (in jur de 3 corturi) si nu sunt la vedere/la drumul mare, fiind ascunse intr-o padure. Nu se poate ajunge cu masina, ci doar pe jos sau pe bicicleta. Cateva cuvinte in engleza si o harta cu locurile in cauza puteti gasi aici. 

Cam asa arata un Paalkampeeterrein

Citeste mai departe...

Olanda, cum altfel daca nu pe doua roti

Motto: Dumnezeu a facut lumea si olandezii au facut Olanda

Desi scriu jurnalul concediului cicloturistic din Olanda la aproape o luna de cand am plecat, este suprinzator cat de multe imagini mi-au ramas inca pe retina, desi multe din zilele care s-au scurs dupa intoarcerea in Berlin au fost pline. 

Impresiile (si bune si rele) se napustesc valuri, valuri peste dig (deh, trebuie sa fiu in ton cu Olanda) amenintand sa sparga ecluza cuvintelor. Si totusi trebuie sa gasesc o cale sa le tin in frau si sa le domolesc, asa cum au facut olandezii cu apa din jurul lor, pentru ca altfel nu va iesi decat o mlastina de idei fara cap si fara coada, in care va fi greu de navigat peste masura. 

Munca mea pentru a scoate la lumina jurnalul acesta, ma trimite cu gandul la munca de secole a olandezilor si chiar gasesc ceva asemanari. Asa cum eu din marea de impresii trebuie sa scot esenta (jurnalul), la fel si olandezii din terenurile pline de apa, smarcuri si mlasini si-au scos pamantul. Pamantul este marturia vie a muncii lor, la fel cum si jurnalul va ramane peste ani principala marturie a calatoriei noastre de descoperire a Olandei. Nici unul, nici altul nu sunt insa vesnice si olandezii stiu asta, aparandu-si cu indarjire munca, pentru ca este in fond marea lor comoara. In ceea ce este astazi Olanda sunt stranse konw-how-ul a generatii intregi de oameni, care au venit cu solutii suprinzatoare, care au jucat de multe ori pe cartea dezvoltarii durabile desi asta nu a fost intotdeauna cea mai profitabila carte pe termen scurt si i-au invatat si pe altii nu cum sa scoata apa din piatra seaca, ci cum sa scoata pamant din mare.

Citeste mai departe...