Ca incheiere pentru concediul nostru de catarare alesesem un traseu, speram noi, frumos- Stripsenzahn. Ne reintorceam in Wilder Kaiser, in peretii sai de pe partea nordica unde este racoare chiar si in zilele caniculare. Cunoasteam deja zona, cunoasteam retragerea, iar traseul se anunta a fi cel mai greut de pana acum- o incununare frumoasa a unei jumatate de an in care chiar am iesit la catarat si in care am catarat din ce in ce mai bine. De acum ar fi trebuit sa mai fie concediu, de acum sa mai fie iesiri la trasee lungi, abia de acum incepe sa se simta cum cataram din ce in ce mai usor, mai sigur si mai natural.
Ultima data cu semicorzile in spate, ultima data pe concediul acesta si cine stie cat va mai dura pana va mai fi o data urmatoare |
Dupa principiul “sa fim in contratimp” ii
lasam pe toti sa intre in trasee si noi ne
facem de lucru la o faleza cu trasee mai scurte de (2-3 lungimi de
coarda) unde urcam un traseu frumusel de fata de 2 l.c (5+ si
respectiv 5) numit Gargamel si plecam abia mai tarziu spre intrarea in traseul vizat pentru azi.
Inaintea noastra tocmai se retrasese o echipa si deja ma incearca
indoiala: daca VI- -ul de aici e atat de dificil incat nu o sa il pot
trece nici macar cu subterfugii? Totusi nu e timp ca indoielile sa ma
macine caci Radu pleaca deja in traseu, se misca cursiv, lungimea
pare frumoasa, nu e niciun punct dificil, ajunge in regrupare si
dintr-o data e randul meu...A fost prima data cand, odata ce am facut
primul pas pe perete am uitat de toate: spaime, crux etc. Am catarat
si atat. Si am catarat frumos si nu a fost nimic greu si am ajuns la
fel de relaxata in regrupare ca si Radu, oftand totusi multumita ca
ce a fost mai greu a fost chiar la inceput. Totusi traseul este
superb. Extrem de diversificat: cu bucati de fata, cu mici
travsersari, cu mici burti, vertical, ce sa mai, intr-un cuvant: de catarat.
Mi se pare
incredibila zona in care am fost (atat Wilder Kaiser cat si Dolomititi) pentru
ca incepand cu gradul 4 poti intalni portiuni verticale destul de
lungi. La 4+ poti da de mici burti si poti avea lungimi sustinute in
care sa cateri vertical 40 de m. Si sa ne intelegem, 4+ de la stanca
nu are nimic de-a face cu scara de prize reprezentata de un 4+ la
panou. Si daca in Romania, mai peste tot unde e greu poti fenta pasul
folosindu-te de pitoane, aici nu merge. Trebuie sa cateri la liber
gradul maxim al traseului, nu vei intalni spit ori piton la mijlocul surplombei
etc. Trebuie pur si simplu sa dovedesti pasul cu asigurarea sub tine,
pentru ca nu poti trisa. De aceea recomand calduros o perioada de
acomodare cu stanca si cu specificul zonei pentru ca fiecare sa isi
evalueze capacitatile in raport cu specificul catararii de aici sau
cu cea din Dolomiti.
Eu pot sa spun ca am gasit mai greu un
traseu sau un pas de 5+ din Dolomiti decat unul din Wilder Kaiser.
Asta pentru ca e alt specific. Aici prizele sunt variate si o bruma
de tehnica stransa de la panou sau de la alte iesiri la escalada m-a
ajutat. In Dolomiti, traseele sunt putin mai de forta, chiar si in
lungimile usoare poti avea pasaje lasate pe spate, iar
surplombele...pe ele nu le-am dovedit prea usor caci putere n-am si
parca in fata surplombei uitam tot ce am invatat! De fapt o treceam,
si chiar repede fata de alte dati, dar nu mi-a ar fi iesit la liber, fara
ajutorul si confortul psihic al faptului ca treceam pe acolo ca
secund.
Ca sa revenim la traseul nostru, acesta
este o incantare. Mi s-a parut cel mai frumos traseu catarat in acest
concediu si ar fi fost magnific...daca nu as fi fost alergata din
spate de o echipa...Capul de coarda era un neamt atipic din Bayer
care vorbea mult si chiar si in Hochdeutsch. Asa ca
in regrupari ne conversam periodic pentru ca omul urca precum
rapidul. In principiu viteza mea si a lui Radu echivala cu viteza
echipei de sub noi, doar caci capul lor se misca cu o viteza
fantastica. Eh, ca era numai muschi, pachetel langa pachetel nu se
mai pune, caci macar era de treaba...In penultima lungime, ii ofer sa
plece imediat dupa Radu, fiind dispusa sa astept sa treaca si
secundul lui, mai ales ca si eu si Radu ne gaseam in regrupari
comode. Bineinteles ca ma refuza galant spunand ca secundul lui
oricum e destul de obosit, ca pauzele mai lungi din regrupari ii
prind chiar bine si ca oricum mai sunt 2 lungimi de coarda pana sus.
Evident ca in mintea mea ma gandesc ca si eu sunt obosita, si eu as
vrea o pauza dupa ce m-a alergat ca pe ogar pe traseu dar nu stiu sa
o spun in germana asa ca imi bag picioarele in ei de papuci si plec mai
departe, sa scot lungimea asta mai repede. Ultima lungime fost un
horn...frumos, superb, de mers in diedru aproape de sus pana jos si
desi am primit o jumatate de horn avans, la final urmaritorul meu imi sufla in ceafa
si chiuia de bucurie, de frumos ce a fost traseu. Ma jur ca a fost
frumos, dar era cu 25% mai frumos daca nu ma alergai pe el...Totusi
pentru ca a fost baiat bun, blond, musculos, rebel, de parca era
intr-o reclama de la Malboro cum statea acolo intre jnepeni, fuma Malboro si isi
asigura secundul impartim frateste 3 ciocolatele, ca si asa am impartit
si traseul.
Coboram pe ruta deja stiuta si deja
stiu ca o sa revin aici... intr-o vara, intr-o nu stiu care vara, inaintea careia voi pune ceva conditie fizica pentru catarat caci
mai sunt atatea si atatea trasee superbe de facut in zona. Iar
cabana asta (Stripsenjochhaus), de la care poti vedea in aceeasi zi si rasaritul si
apusul este de vis. Deh, un rege salbatic asa cum este acest munte (n.a wild= salbatic, Kaiser= conducator, rege, imparat) are nevoie de un ambient de vis si are
pretentii inalte!
Continuarea seriei: Descoperind si Zahmer Kaiserul-->
Continuarea seriei: Descoperind si Zahmer Kaiserul-->
Foto by Radu
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Infobox
- Stripsenzahn (VI-), 8 l.c. (in Totenkirchl Sockel)
- Detalii zona:
- Totenkirchl Sockel este un pilier aflat in fata peretelui Totenkirchl).
- O imagine puteti gasi aici. Soclul se gaseste in centrul imaginii, muchia fiind acoperita in proportie de 75% cu jnepeni iar in stanga este marginit de cateva petice de zapada.
- "Soclul" are 4 mari avantaje:
- apropiere scurta si clara
- retragere facila
- lungime potrivita (cam 300 m)
- orientare nordica, deci perfect pentru zilele calduroase cand se catrara la umbra
- In Totenkirchl Sockel am mai catarat si traseul Fiechtl (V+)
- Acces traseu: dupa primele serpentine ale potecii spre Stripsenjochhaus (cam 45 de minute din vale) vom prinde o poteca ce urca diagonal stanga, pe sub un perete. Desi parcursul potecii nu este evident de jos, ulterior poteca va coti din nou stanga si va traversa pe curba de nivel un valcel innierbat in partea superioara si ne va purta pana la baza soclului. De aici urcam pe un valcel larg si friabil inspre coama superioara acoperita cu jnepeni. In momentul in care valcelul se inchide ne aflam la baza traseului. Plecarea este de pe o platforma, ameneajata cu spit/ancora chimica
- Schita si descriere: aici (in germana)
- Observatii traseu: regrupari pe spituri, asigurari suficiente pe traseu (spituri) in umbra, traseu parcurs destul de des si foarte diverificat ca si pasaje.
- Retragere: ne orientam spre dreapta si urmam poteca pana ce vom intersecta traseul Führerweg ce constituie retragerea clasica din perete. Se urmareste poteca cateva minute pana la un punct de rapel de unde se poate da un rapel de 60 m cu care portiunea accidentata a retragerii ia sfarsit. In cazul in care nu aveti semicorzi de 60 m puteti continua retragerea pe Führerweg combinand rapeluri mai scurte cu portiuni de descatarat.
- Faleza cu trasee mai scurte (de acomodare) se numeste (Wildangerwandl) si se afla la 20 minute sub cabana. Traseele au 2-3 l.c. si sunt echipate cu spituri. O scurta descriere gasiti aici (in germana).
- Ghid catarare/topo: Kletterführer Wilder Kaiser, Band 1 (Niveau 3–6), 3. Auflage, Panico-Alpinverlag, autor Markus Stadler (cel mai bun ghid pe care l-am avut pana acum).
Observatie: Daca aveti nevoie de ajutor pentru traducerile din linkurile indicate de mine (in germana), scrieti-mi un email pe adresa de contact din pagina Despre, indicandu-mi ce traseu/pagina/zona va intereseaza si voi incerca sa va ajut.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 comments:
Nici un prim-plan cu baiatul ala frumos??! Oricum peisajul e si asa destul de ametitor :D
Evident ca nu. Doar in spatele aparatului statea un alt baiat :).
Trimiteți un comentariu