2023 Pe scurt

Daca realitatea vietii de familie & angajat la corporatie m-au determinat sa tai de pe lista, temporar, rezumatul fiecarei luni in parte si sa raman doar la evenimentele mai importante si un album personal in Google Photos, o trecere in revista a unui an 2023, destul de aglomerat, se cerea totusi a fi facuta si sper sa fie un obicei la care sa nu renunt, oricata treaba as avea de facut.

Cand unii isi fac bilantul cartilor citite, investiilor, lectiilor invatate, eu imi fac bilantul timpului petrecut outdoor, in miscare sau admirand pur si simplul frumosul.

2023 a fost un an cu mult mai putin sport, cu ore mai putine afara, cu provocari pe plan personal si profesional, cu o alta realitate (cea de parinte ocupat). Insa pentru 2024 trag speranta sa inclin din nou balanta in sensul cel bun cand vine vorba de natura si de hobby-uri.

Ianuarie nu are nimic notabil. Cateva ture cu copiii, cateva ture solo in zilele cu vreme buna.

Tura traditionala de iarna pe Piatra Mica in varianta solo, fast & light

In Febuarie am fugit la caldura. Nu ca m-as plange de frig iarna asta, ianuarie fiind o luna suprinzator de calduroasa, dar o infuzie de soare nu strica niciodata. Cum inca parea a fi prea devreme pentru a-l lasa pe Marius exclusiv la bunici, planific impreuna cu Suzi un cantonament de iarna, intr-o destinatie unde iarna nu exista- Cipru. E prima data cand ajungem in Cipru si saptamana de acolo a fost tot ce iti puteai dori de la un cantonament. Soare, cald, tricou, pantaloni scurti, ture lungi, mare, ceva munte, locuri noi, atmosfera relaxata.

In Martie se termina deja rabdarea cu iarna si incepe goana dupa primavara, cu flori si cat mai mult timp petrecut afara. Daca vrei sa gasesti ghiocei, atunci Craiul e destinatia castigatoare.

In Aprilie, de Pasti, am facut impreuna cu Marius prima calatorie in afara tarii si a avut parte de primul zbor cu avionul. Elvetia a fost destinatia aleasa. Putina primavara, putin frig, multi prieteni.

Mai a insemnat inceputul sezonului competitional, o Prima Evadare unde am mers chiar bine, insa evenimentul de tinut minte a fost GR-ul in echipa exclusiv de fete. Am incercat sa facem initial o echipa de mixt intre prieteni, insa atunci cand am vazut ca nu se leaga, am aruncat, asa, la sentiment afirmatia ca "singura combinatie in care as mai participa ar fi o echipa de fete, dar de fete bune". Suzi a prins ideea si tot ea a inceput sa raspandeasca vorba, in cerc restrans. Desi nu ma asteptam, cele 6 fete bune s-au strans, asta pana cand Suzi a trebuit sa renunte si treaba a devenit si mai complicata, caci multe optiuni nu mai ramasesera. Soarta insa vrea ca acest GR sa aiba o echipa de fete, care sa mearga bine, si ne facem din nou 6- Watt's up Ladies. Cele 5 ore si ceva de cursa au fost un studiu de caz despre echipa, unul pe care mi-ar face placere sa il predau la orice workshop din corporatie. Am depasit toate asteptarile (inclusiv pe alea noastre) si a fost exemplul perfect de "unde-s multi (dar si disciplinati), puterea creste".

Iunie a continuat cu numitorul comun numit concursuri, cu o experienta noua- Campionatele Nationale de Sosea. Am vrut sa merg acolo pentru experienta unui pluton de fete si asteptarile nu mi-au fost zadarnice. Desi campionatele nu au avut organizatori, etapa de fond a fost ca la carte, cu drumuri inchise, politie, comisari si aproape 0 haos. 

Iulie a fost despre un proiect fain, Home2Moldoveanu, despre acele ture de anduranta care mie imi plac atat de mult (si imi ies atat de bine, sic!).

August a venit cu o pauza de concursuri, insa cu 2 ture faine facute in doi, ca in vremurile bune. Un Home2Omu2Home, tot din categoria anduranta, si o tura de Bikepacking in Fagarasul Estic.

Septembrie a fost despre primul concediu in 3, concediu pentru care aveam ceva emotii, caci nu stiam care va fi dinamica, cum se va adapta Marius la starea de a fi "pe drumuri", fara socializare cu alti copii etc. Realitatea ne-a depasit insa asteptarile si pana la urma am reusit sa ne simtim bine toti 3 in Dolomitii in care nu am mai ajuns de mai bine de 10 ani.

La capitolul concursuri, trebuie pusa totusi pe raboj cea mai buna cursa a sezonului- The Wall, de la Pucioasa, unde am mers mai bine decat in orice vise si am terminat pe 2 la general, in spatele lui Miriam. Din nou pluton de fete, din nou experienta faina, mai ales cand watii sunt la locul lori si picioarele nici nu ai zice ca nu au mai pedalat cum trebuie de luni bune...

In Octombrie am incercat sa profitam cat am putut de mult de orele de soare si de zilele calde de weekend, iesind des la cort sau la plimbari culinare, cum este traditionala tura de clatite pe Tampa :) .

Noiembrie a inceput cu un road trip in Albania, in vacanta de toamna a lui Marius, o experienta din nou, surpinzator de faina, cu plaje pustii, apa suficient de cald cat sa faci baie si destinatii alternative pentru zilele cu vreme proasta. Dupa 1 an si jumatate impreuna si putina formare in acest sens, observam aici filonul de aventurier si speram sa reusim sa il tinem viu cativa ani de acum inainte.

Decembrie se scurge lin si invariabil in directia sarbatorilor de iarna. Niste sarbatori destul de linistite, fara prea multa alergatura, cu acelasi bradut din stinghii albe, dar si cu cea mai faina experienta de mers la colindat alaturi de CPNT.