1. Putina istorie
Traseele de Via Ferrata (voi folosi de acum inainte prescurtarea de VF) din zona sunt fara indoiala legate de istoria locurilor si mai ales de primul razboi mondial (La Grande Guerra cum zic italienii).Iar Dolomitii au constituit un important teatru de razboi intre Italia si Austria in cele doua Razboaie Mondiale.
Desi Italia a fost aliatul imperiului german și austro-ungar începând cu 1882 ea avea o serie de interese in zonele Trentino, Istria si Dalmatia (aflate pe teritoriu austriac). Astfel Italia a efectuat un pact secret cu Franța care a nulificat datoriile țării față de alianța anterioară si la inceputul Primul Razboi Mondial refuza sa intre in razboi alaturi de Austria si Germania (Puterile Centrale) si intra in razboi de partea Antantei semnând Pactul de la Londra, în aprilie și declarând război Austro-ungariei în mai 1915.
Mentinerea granitei dintre Austria si Italia s-a dovedit a fi dificila pentru austrieci si acestia au ales astfel sa se retraga si sa apere varfurile si pasurile (locuri din care puteau opri cu usurinta orice ofensiva a italienilor).
Multe localitati, desi aflate initial in Austria (precum Cortina d’ Ampezzo) au ajuns sa se gaseasca astfel in spatele liniilor inamice si sa fie ocupate de italieni in vara anului 1915.
Totusi, fiind o zona extrem de izolata si departata de autoritatile centrale, oamenii fiind nevoiti sa indure conditii dure si sa faca eforturi sa supravietuiasca intr-un mediu ostil, trupele de pe ambele parti ale baricadei au ajuns sa fraternizeze si sa schimbe pana si provizii. De exemplu soldatii italieni trimiteau mesaje familiilor soldatilor austrieci, care nu isi puteau vizita rudele din satele natale (acum aflate in spatele liniilor italiene).
Ambele armate au dat dovada de multa ingeniozitate pentru stabilirea pozitiilor, cu transee, puncte de observatie, mii de metri de tunele si galerii care duceau spre camerele in care se depozita munitia, spre punctele de observatie si de tragere, constituiau cai de acces si de retragere, aceste lucrari schimband definitiv peisajul alpin.
Spre exemplu austriecii care s-au retrag in Falzarego, au inceput sa faca galerii si fortificatii in zona Lagazuoi unde s-au si dus o parte din batalii. Timp de doi ani austriecii au aparat pozitiile inalte din zona, in timp ce italienii atacau din pozitiile lor.
Pe 20 iunie 1917 dupa 6 luni de sapat 1100 m de tunele, italienii au detonat 33000 kg de explosiv pentru a distruge pozitiile austrice. Austriecii insa erau la curent cu evolutia « lucrarilor » si s-au retras la timp, toate eforturile italienilor fiind in van.
Pe langa tuneluri, zona Lagazuoi poarta inca urmele proiectilelor trase de ambele parti cu scopul de a declansa avalanse.
Iarna lui 1916 a fost o iarna extrem de dura, au cazut peste 10 m de zapada si peste 10000 oameni si-au pierdut viata in avalanse naturale sau, in cele mai multe cazuri, provocate de inamici (o asemenea avalansa din Marmolada a ucis 4000 de oameni???) .
Multe din refugiile actuale au fost initial construite de cluburile alpine germane si austriece, pentru a sustine razboiul din zona. Dupa incheierea ostilitatilor ele au revenit Italiei iar dupa 1973 s-a inceput si reabilitarea acestora.
Ca si refugiile, multe din traseele actuale de via ferrata au fost initial construite pentru a sustine miscarile unitatilor militare din zona, in primul razboi mondial.
Rutele sunt acum verificate si intretinute in mod regulat de CAI si de catre SAT (Societa deghi Alpinisti Tridentini ) cea mai mare sectiune a CAI, cu 20.000 membrii, 76 de sectiuni, 39 de refugii, 12 bivuacuri si 6000 km de poteci si trasee de via ferrata pe care le administreaza.
 |
| Urme ale razboiului |
Perioada optima pentru ture in zona: iunie-septembrie
2. Putina tehnica
a) Echipamentul de via ferrata
- bun-simt fata de locuri si de oamenii cu care impartim traseele :)
- casca
- ham
- manusi
- carabiniere (2 bucati)
 |
| - carabiniere (2 buc). |
Carabinierele aprobate de UIAA pentru VF sunt cele pe care este notata (si incercuita) litera K (de la Klettersteig (via ferrata in germana)).
De ce neaparat aceste carabiniere? Pentru ca au:
- kitul de VF
Desi este cel mai important element, am decis sa il las la urma deoarece necesita cea mai lunga discutie.
Exista 2 modele:
Ambele modele incorporeaza atat coarda cat si dispozitivul care va abosrbi socul caderii (de cele mai multe ori numit in engleza Shock absorber si doar ocazional il veti gasi desemnat cu acornimul KISA- kinetic impact shock absorber)+ 2 carabiniere. Toate produsele de acest gen trebuie sa indeplineasca standardul EN958 sau, preferabil, standardul UIAA 128, care este optional dar este un standard mai ridicat.
Modelele mai vechi (in V) folosesc o singura coarda, lunga de 2 m. In acest sistem doar una dintre carabiniere trebuie sa fie atasata de cablu, astfel incat in cazul unei caderi, capatul de coarda care duce la carabiniera libera, sa poata fi tras prin dispozitiv (in romaneste-disipator de energie) care datorita frecarii absoarbe mare parte din socul caderii.
 |
| Disipator de energie |
 |
| Camp Classic |
Exista un singur moment in care ambele carabiniere sunt prinse de cate un cablu.
Asa cum stiti cablurile sunt fixate din loc in loc in perete. Atunci cand ajungem intr-un asemenea punct, carabiniera libera sa va prinde pe noul cablu si cea de mai jos se va detasa de pe cablu si se va purta in asa fel incat intreaga lungime a corzii liberea sa fie dispobibila si sa poata la nevoie sa gliseze prin disipatorul de energie. Asta inseamna ca nu o vom prinde de un inel port-material din spatele hamului.
Exemple:
In modelele mai noi (in Y) fiecare carabiniera e atasata de un segment de coarda (lonja), iar acele 2 segmente individuale sunt apoi reunite, astfel incat formeaza un Y. In acest sistem se poate merge cu ambele carabiniere pe cablu. Astfel in momentul in care trebuie sa schimbam cablul, mai intai vom muta 1 carabiniera pe noul cablu, iar apoi si pe a doua.
 |
| Petzl- Scorpio Vertigo |
Gasiti o schita reusita aici:
Unele modele in Y functioneaza dupa prinicpiul clasic si implica in cazul unei caderi doar dispozitivul care disipa energia (de exemplu
kitul de VF in Y de la Ocun), dar cele mai noi au 2 sisteme de a disipa/absorbi energia rezultata in urma unei caderi (Scorpio Vertigo). Pe de-o parte lonjele care se pot desira, iar energia ramasa este disipata cu ajutorul dispozitivului dedicat. Aceste kituri desi sunt simple, intuitive etc, trebuiesc scoase din uz daca cel care le purta a fost implicat intr-o cadere.
Kong KKE Via Ferrata Set
b) Cotatii
Cea mai mare partea a ghidurilor de VF din Dolomiti folosesc un sistem de gradare format din 2 indicatori.
Astfel dificultatea este cotata cu cifre romane de la 1 la 5, iar angajamentul necesar abordarii unui asemenea traseu (lungime, acces, retragere,retageri de pe traseu etc) cu litere de A la C.
Astfel rute usoare si scurte pe un teren relativ simplu vor fi cotate 1 A, pe cand o ruta lunga si foarte dificila, 5 C.
Ca si reper cei care au notiuni de alpinism si escalada si ceva experienta in domeniu, pot parcurge de la bun inceput trasee de peste 3B.
